Glasul roților de tren de la CFM nu mai e un strigăt cu suspine. Transporturile de mărfuri s-au majorat cu 13%

Situația de la Calea Ferată a Moldovei se îmbunătățește, în condițiile în care transportul de mărfuri e în creștere, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-noiembrie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 16,8% în structura mărfurilor transportate, s-au transportat 3,0 milioane tone de mărfuri, sau cu 12,8% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

În același timp, transportul de pasageri este în continuă descreștere. În 11 luni ale anului 2021 cu trenul au fost transportați cu 16%, iar față de noiembrie 2020 cu 27%, iar numărul a fost de 40,7 mii.

Calea Ferată a Moldovei se află într-o situație dificilă. Compania a fost delapidată de sute de milioane de lei în ultimul deceniu.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#delapidări #marfuri #CFM #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.