Cererea PSRM privind suspendarea decretului de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de premier, pe agenda CC

Cererea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova privind suspendarea decretului președintelui Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier va fi examinată de Curtea Constituțională mâine, 19 martie. Magistrații constituționali se vor întruni în ședință începând cu ora 10:30.

De asemenea, în aceeași ședință, Curtea va examina admisibilitatea sesizării.

Cererea a fost depusă ieri de deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea.

Decizia Curții pe marginea soluționării cererii de suspendare a acțiunii Decretului contestat va fi publicată pe pagina web a Curții Constituționale.

#Grigore Novac #Alexandr Suhodolsk #Vlad Batrîncea #i Vasile Bolea #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.