Anomalia România: preţul intern al gazului vândut de Petrom şi Romgaz este cu 50% mai mare decât cel adus de la ruşi

Aproape în fiecare lună din 2021, din primele trei trimestre, preţul gazului din producţia locală a fost mai mare decât cel importat, prin lanţuri de intermendiari, de la Gazprom. Specialiştii din piaţă spun că de fapt o falsă lipsă a ofertei a inflamat preţurile. Cei doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz, nu răspund.

Datele furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că preţul mediu de închidere a tranzacţiilor pe piaţa contractelor negociate bilaterale, acolo unde este vândut gazul produs în România, a fost aproape în fiecare lună mai mare decât cel importat în 2021, o tendinţă similară fiind vizibilă şi pe contractele încheiate pe pieţele centralizate. Informaţiile sunt deocamdată disponibile pentru primele 10 luni ale anului trecut. Au fost, de exemplu, luni în care gazul românesc a fost cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Astfel, media lunii iulie a fost de 90,4 de lei/MWh pe contractele negociate direct, în timp ce gazul rusesc ajungea local la un preţ de 66 de lei pe MWh, scrie Ziarul Financiar.

Producţia internă de gaze este realizată de două mari companii, OMV Petrom, controlată de OMV, deci de statul austriac, şi de Romgaz, deţinută de statul român. În ultimii ani, producţia internă a fost suficientă pentru acoperirea cererii naţionale, dar lucrurile s-au schimbat anul trecut când, odată cu revenirea cererii, importurile au devenit tot mai importante. Niciuna dintre cele două companii nu a oferit comentarii pe această temă până la închiderea ediţiei.

„Aşa au hotărât producătorii“, spune Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai buni specialişti pe zona de gaze naturale, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. „Prin GRP (gas release program) a fost indus la nivel de piaţă o falsă lipsă a ofertei. Practic, gazul intern deşi exista, nu se putea vinde iar atunci preţul a crescut peste cel din import“, explică specialistul.

#achizție #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.