Anomalia România: preţul intern al gazului vândut de Petrom şi Romgaz este cu 50% mai mare decât cel adus de la ruşi

Aproape în fiecare lună din 2021, din primele trei trimestre, preţul gazului din producţia locală a fost mai mare decât cel importat, prin lanţuri de intermendiari, de la Gazprom. Specialiştii din piaţă spun că de fapt o falsă lipsă a ofertei a inflamat preţurile. Cei doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz, nu răspund.

Datele furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că preţul mediu de închidere a tranzacţiilor pe piaţa contractelor negociate bilaterale, acolo unde este vândut gazul produs în România, a fost aproape în fiecare lună mai mare decât cel importat în 2021, o tendinţă similară fiind vizibilă şi pe contractele încheiate pe pieţele centralizate. Informaţiile sunt deocamdată disponibile pentru primele 10 luni ale anului trecut. Au fost, de exemplu, luni în care gazul românesc a fost cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Astfel, media lunii iulie a fost de 90,4 de lei/MWh pe contractele negociate direct, în timp ce gazul rusesc ajungea local la un preţ de 66 de lei pe MWh, scrie Ziarul Financiar.

Producţia internă de gaze este realizată de două mari companii, OMV Petrom, controlată de OMV, deci de statul austriac, şi de Romgaz, deţinută de statul român. În ultimii ani, producţia internă a fost suficientă pentru acoperirea cererii naţionale, dar lucrurile s-au schimbat anul trecut când, odată cu revenirea cererii, importurile au devenit tot mai importante. Niciuna dintre cele două companii nu a oferit comentarii pe această temă până la închiderea ediţiei.

„Aşa au hotărât producătorii“, spune Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai buni specialişti pe zona de gaze naturale, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. „Prin GRP (gas release program) a fost indus la nivel de piaţă o falsă lipsă a ofertei. Practic, gazul intern deşi exista, nu se putea vinde iar atunci preţul a crescut peste cel din import“, explică specialistul.

#achizție #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.