Republica Moldova continuă modernizarea sectorului financiar cu suportul Uniunii Europene

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) vor beneficia în următorii doi ani de sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea și reformarea în continuare a sectorului financiar al Republicii Moldova.

Instituțiile partenere ale UE, care vor oferi sprijin BNM și CNPF în cadrul proiectului Twinning, sunt Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România.

Twinning este un instrument excelent de asistență pentru dezvoltarea capacităților instituționale și un sprijin important în procesul de avansare a reformelor. Pot să afirm acest lucru, deoarece proiectul Twinning anterior, de consolidare a capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare, a fost un proiect de succes… De data aceasta, asistența Twinning nu se va limita doar la sistemul bancar, dar va include și alte domenii-cheie cu impact pozitiv asupra economiei și a populației în general”, a evidențiat în discursul său de deschidere, guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

La rândul său, președintele parlamentului, Igor Grosu, a declarat: „Un sistem financiar sigur, stabil, dezvoltat și transparent, supravegheat calitativ, este absolut indispensabil pentru o economie sănătoasă și orice decizie luată aici, la BNM, sau la CNPF, are repercusiuni directe asupra tuturor antreprenorilor și cetățenilor. Din partea noastră, a Parlamentului Republicii Moldova, vă asigurăm că acum în Moldova există voință politică pentru reforme necesare, în beneficiul cetățenilor și al antreprenorilor… Vă asigur de angajamentul nostru ferm, și al meu personal, în promovarea reformelor mult necesare și mult așteptate din sectorul financiar.”

Proiectul Twinning prevede, între altele, fortificarea și diversificarea instrumentelor de supraveghere macroprudențială, îmbunătățirea reglementării și supravegherii serviciilor de plată și a infrastructurilor pieței financiare, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA).

„Uniunea Europeană se angajează să susțină reformele structurale care aduc beneficii de impact pentru Republica Moldova, cetățenii săi și comunitățile de afaceri. Sectorul financiar al țării a fost afectat semnificativ de frauda bancară din 2014. Acest lucru a fost cauzat de un cadru legal și de guvernanță insuficient de puternic al sectorului, corupție la nivel înalt și interese personale. Cu sprijinul acestui proiect de înfrățire al UE, instituțiile partenere din Republica Moldova vor primi asistență pentru gestionarea adecvată a aspectelor din sectorul financiar, inclusiv evaluarea riscurilor financiare, combaterea spălării banilor și, de asemenea, luarea de măsuri pentru aderarea la SEPA. Acest lucru va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice a țării”, a menționat ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Actualul proiect de Twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită. Cu acest prilej, aduc deplină recunoștință partenerilor noștri – De Nederlandsche Bank, Lietuvos Bankas, precum și Autorități de Supraveghere Financiară din România și Autorități Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România”, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

În discursul său, președintele băncii centrale a Regatului Țărilor de Jos, Klaas Knot, a spus: „Scopul intermediar al proiectului este consolidarea capacităților Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, și alinierea funcțiilor și operațiunilor acestora la reglementările UE și standardele internaționale. Bineînțeles, obiectivul final depășește acest domeniu, vizând îmbunătățirea stabilității, funcționării și încrederii în sistemul financiar. În acest fel, cetățenii Republicii Moldova vor putea să-și construiască viitorul, știind că banii lor sunt în siguranță, vor putea efectua plăți fără probleme și vor putea obține credite pentru a-și procura o locuință sau a începe o afacere.”

În același timp, președintele consiliului Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Šimkus, a remarcat că „ împreună cu experți din cadrul băncilor centrale din România și Regatul Țărilor de Jos, vom sprijini Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova în alinierea structurii și supravegherii sectorului financiar la standardele Uniunii Europene și, astfel, să accelereze integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și să atingă o creștere economică durabilă pe termen lung.”

Asistența proiectului va fi acordată și pentru consolidarea capacității organizațiilor de asigurări și de creditare nebancare prin alinierea cadrului de reglementare național la cel aplicabil în Uniunea Europeană.

Vicepreședintele Consiliului de Administrație al CNPF, Vitalie Lemne, a afirmat că „pe durata implementării proiectului, partenerii europeni și cei moldoveni, cu sprijinul UE, vor lucra împreună pentru a dezvolta un cadru eficient de reglementare și supraveghere a pieței financiare în conformitate cu acquis-ul și cele mai bune practici ale Uniunii Europene pentru a asigura aplicarea legislației aferente în mod corespunzător în scopul monitorizării și supravegherii prudențiale a instituțiilor financiare nebancare și menținerii stabilității financiare”.

Potrivit estimărilor echipei de proiect, realizarea cu succes a proiectului va oferi investitorilor locali și celor din străinătate oportunități de a participa la dezvoltarea durabilă a pieței financiare locale, cu un nivel înalt de siguranță, cu produse și servicii financiare calitative, care să răspundă cât mai bine necesităților actuale ale diverselor categorii de consumatori și clienți.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar ”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat astăzi pentru o perioadă de doi ani.

#asistenta #proiect #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere