Vânzările de mașini în Europa continuă să scadă. Aprovizionarea cu cipuri dă bătăi de cap producătorilor

Vânzările de mașini din Europe au scăzut în luna decembrie pentru a șasea lună consecutiv. De asemenea, bătălia dintre producătorii de automobile ia amploare din cauza aprovizionării cu cipuri.

Potrivit Bloomberg, înmatriculările de mașini de pasageri au scăzut cu 22% luna trecută, la 950.218 vehicule, a anunțat marți Asociația Constructorilor de Automobile Europeni. Vânzările de mașini noi au scăzut cu 1,5% anul trecut, când producătorii de automobile au avut cel mai slab rezultat de când asociația a început să urmărească piața la începutul anilor 1990.

După ce au prezis luni de zile că lipsa de cipuri care perturbă industria globală se va diminua, așteptările producătorilor de automobile au scăzut. Aprovizionarea cu suficienți semiconductori va rămâne anevoioasă în acest an, iar pandemia continuă să afecteze încrederea consumatorilor. Renault SA a declarat săptămâna trecută că deficitul, care i-a costat pe producătorul auto 500.000 de vehicule în pierderea producției anul trecut, va atinge vârful în primele șase luni și apoi se va îmbunătăți încet pe măsură ce se adaugă mai multă capacitate.

„Vânzările de mașini în 2022 se vor dovedi la fel de provocatoare ca și în 2021”, a spus Peter Fuss, partener al echipei auto EY. „Avem încă pandemia la nivel mondial, precum și valul de omicron din Europa, care continuă să restrângă considerabil comportamentul consumatorilor.”

Germania, cea mai mare piață auto din Europa, a condus declinul cu o scădere de 27% în decembrie.

În aceste condiții, producătorii vor propune prețuri mai mari la mașini deoarece disponibilitatea atât a vehiculelor noi, cât și a celor folosite rămâne limitată. Anul trecut, majoritatea companiilor au mutat cu succes producția către mașini de ultimă generație, cu marje de profit puternice, pentru a compensa volumele mai mici.

„Există o nepotrivire clară între activitatea de pe piață și cererea de bază”, au declarat analiștii de la LMC Automotive într-un raport luna aceasta privind vânzările de mașini din Europa de Vest. „Prognoza noastră de referință presupune că problemele de aprovizionare din industrie, dominate de penuria de semiconductori, vor continua să perturbe legătura dintre indicatorii cererii și vânzările de vehicule, deși acest impact se va diminua treptat pe măsură ce trecem prin 2022”.

#vanzari #Europa #cipuri #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.