Gavrilița admite că Gazprom ne-ar putea închide robinetul la gaz. Un nou, dar vechi scenariu - stare de urgență

O nouă stare de urgență ar putea fi declarată în Republica Moldova în eventualitatea în care Gazprom nu acceptă propunerea Chișinăului privind amânarea plăților pentru gazul consumat. Premierul Natalia Gavrilița spune că scenariul este examinat pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale, astfel încât acoperirea restanțelor față de concernul rus să aibă loc prin metode la care Executivul nu poate recurge în afara stării de urgență, scrie Realitatea.md.

Premierul Natalia Gavrilița recunoaște că Moldovagaz este în incapacitatea de a acumula până la data de 20 ianuarie suma necesară pentru a ne onora obligațiunile contractule față de Gazprom.

„Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichidități de 30 de milioane de dolari. Guvernul împreună cu Moldovagaz pe platforma Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi pe piață, am discutat despre posibilitatea amânării plăților pentru Energocom, posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor. Nu știm care va fi răspunsul Gazpromului, de aceea suntem gata pentru toate scenariile”, a spus Natalia Gavrilița.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite până la data de 20 a fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și 50% din plățile pentru gazul consumat în luna curentă. În caz contrar, concernul rus poate dispune sistarea livrării gazului timp de 48 de ore.

„Vom veni, inclusiv, cu declararea stării de urgență și măsuri țintite care nu pot fi luate în context obișnuit pentru a acoperi acest deficit de lichidități în mod corect și transparent”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată de către Parlamentul cu voturile a cel puțin 51 de deputați la propunerea Guvernului sau a președintelui Republicii Moldova.

#stare de urgenta #Gazprom #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.