Numele vicepremierului pentru Reintegrare ținut sub șapte lacăte. Cine este demnitarul care-l va înlocui pe Kulminski

Noul vicepremier pentru Reintegrare va depune jurământul mâine, 19 ianuarie. Despre aceasta a declarat premiera Natalia Gavrilița în cadrul unei conferințe de presă. În același timp, șefa Executivului a refuzat să divulge numele candidatului, dar le-a spus jurnaliștilor că „o să afle mâine”, scrie realitatea.md.

„Candidatul va depune jurământul mâine dimineață și va participa la ședința Guvernului”, a spus Natalia Gavrilița.

Am telefonat-o pe purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Anastasia Taburceanu pentru a întreba despre cine este vorba, însă ni s-a spus că „dolianța noului vicepremier pentru Reintegrare a fost ca despre aceast lucru să se comunice mâine. Astfel, mâine Guvernul va comunica oficial numele, CV-ul și toate datele”.

Realitatea.md menționează că, la scurt timp, după anunțul făcut de Natalia Gavrilița, canalul de Telegram al jurnalistului Dumitru Ciorici a scris că fotoliul vicepremierului pentru Reintegare va fi ocupat de fostul Ambasador în Franța și Germania, Oleg Serebrian. Tot el a scris că acesta va depune jurământul mâine dimineață, 19 ianuarie.

Viceprimierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție în data de 5 noiembrie invocând motive personale. El a fost numit în funcție la 6 august. În 2019, Kulminski a fost consilierul pe politică externă al prim-ministrei de atunci Maia Sandu. Ulterior, Vladislav Kulminski, a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europeană.

#viceoremier #reintegrare #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.