Merele din Moldova și Ucraina, pe placul Tadjikistanului, chiar dacă sunt mai scumpe! De ce nu se vând produsele locale

Potrivit EastFruit, pe piața tadjică au apărut loturi en-gros de mere din Ucraina și Moldova, care sunt vândute cu mare succes, în ciuda prețului relativ ridicat și a ofertei excesive de produse locale. De ce este solicitat un măr scump de import, în timp ce produsele locale sunt vândute cu mare dificultate?

Potrivit lui Bakhtiyor Abduvokhidov, consultant al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), merele locale și cele importate sunt vândute în segmente complet diferite.

„Cumpărătorii de supermarketuri preferă mărul de import pentru că are parametri de calitate superioare: calibru mare, mărul este calibrat ca mărime și culoare, arată frumos și este bine depozitat, ceea ce reduce riscurile supermarketului”, explică expertul.

Potrivit acestuia, merele din Moldova se vând în vrac cu 22 de somoni pentru un kg (aproximativ 1,95 dolari/kg), în timp ce merele din Ucraina costă 19 somoni/kg (1,69 dolari/kg). Există pe piață un măr Golden Delicious din Moldova și un măr roșu din Ucraina. În același timp, un măr local din Tadjik de calitate mai mult sau mai puțin bună poate fi cumpărat de 2,5 ori mai ieftin – la 8 somoni (0,71 USD), iar un măr de calitate scăzută – la 3-4 somoni pe kg în vrac (0,26 USD-0,36 USD), scrie EastFruit.

Monitorizarea prețurilor cu ridicata la mere, realizată de EastFruit, arată că prețurile cu ridicata la mere în Tadjikistan sunt, în medie, de două ori mai mari decât în Moldova și de trei sau mai multe ori mai mari decât în Ucraina. Totodată, din punct de vedere calitativ, un măr din Moldova și Ucraina depășește un măr din Tadjikistan!

„Pe fondul prețurilor mari la mere, auzim constant că producătorii din Tadjikistan sunt dezamăgiți de afacerea cu mere, considerând-o neprofitabilă! În opinia mea, principalul motiv este că există o imensă lipsă de cunoștințe și experiență în pomicultură intensiv în țară, ceea ce duce la multe greșeli și la randamente extrem de scăzute, și la produse de calitate scăzută în comparație cu aceeași Moldova și Ucraina. Dar în horticultura modernă, succesul unei afaceri este determinat de calitatea produselor și de eficiența cultivării acesteia ”, explică Andriy Yarmak, economist la Departamentul de Investiții FAO.

După cum se poate observa din grafic, prețurile pentru un măr tadjic în sezonul 2021/22 au fost în medie cu mai mult de o treime mai mici decât cu un an mai devreme. Și chiar și așa, există deja pe piață un măr de import, care este destul de solicitat.

#Tadjikistan #producatori #mere #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a publicat versiunea ajustată a prognozei macroeconomice pe termen mediu, care integrează atât un scenariu de bază, cât și două scenarii alternative – optimist și moderat – construite împreună cu experți ai Băncii Mondiale, utilizând modelul econometric structural MFMod. Revizuirea a devenit necesară după aprobarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, a „Planului de Creștere a Moldovei” susținut de UE.

În scenariul de bază, economia evoluează aproape de potențial, fără impulsuri majore de cerere sau ofertă. PIB-ul real ar urca de la 1,3% în 2025 la 2,0% în 2028, inflația ar coborî de la 7,3% în 2025 la 5,0% în 2028, iar investițiile în active fixe ar încetini de la +10% în 2025 la +2% în 2028. Exporturile ar scădea cu 1,5% în 2025 și ar reveni lent până la +2,6% în 2028, în timp ce importurile ar crește cu 11,4% în 2025, temperându-se la +3,7% în 2028. Salariile reale ar rămâne aproape staționare, iar industria ar avansa ușor până la +3,2% în 2028, pe fondul investițiilor demarate în 2024–2025. Agricultura ar rămâne vulnerabilă la climă, cu o recuperare în 2025 după seceta din 2024 și o creștere medie de circa 1% ulterior.

Pentru 2025, prognoza de creștere a PIB a fost revizuită de la 2% la 1,3%, pe fondul deteriorării deficitului comercial. În ianuarie–aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 11,3% (cu un recul de circa 2,9 ori la uleiurile vegetale și –17,9% la produsele industriei alimentare), în timp ce importurile au urcat cu 16,2%, tractate de produsele minerale (+46%) și de majorarea valorii energiei electrice importate după sistarea livrărilor de la Cuciurgan. Deficitul comercial a ajuns la –2,3 mld. USD (față de –1,7 mld. USD în aceeași perioadă din 2024). În contrapartidă, consumul privat a crescut peste așteptări (+6,3% în T1, contribuție de 5,2 p.p. la PIB), pe fondul veniturilor disponibile mai mari (+7,7%), al salariilor (+1,7%) și al creditării noi (+35,8%). Investițiile în active imobilizate au avansat cu 23,9% în T1, până la 6,3 mld. lei, susținute de investițiile proprii ale companiilor (+26,8%), facilități fiscale (0% pe profitul reinvestit) și condiții de creditare mai favorabile în prima jumătate de an.

Scenariul optimist, condiționat de implementarea integrală și eficientă a „Planului de Creștere”, plasează PIB-ul pe o traiectorie accelerată, de la 1,3% în 2025 la 4,3% în 2028. Exporturile ar urca robust după 2025 (+10,9% în 2026, +8,9% în 2028), importurile ar crește odată cu modernizarea economică (+10% în 2028), iar investițiile în active fixe ar înregistra o creștere cumulată de peste 74% în patru ani. Salariile reale ar avansa până la +7,9% în 2028, iar producția industrială ar atinge +5,5% în 2028. În agricultură, accelerarea irigațiilor, digitalizării și cercetării ar ridica randamentele și reziliența sectorului. Portofoliul de proiecte investiționale al Guvernului direcționează cele mai mari alocări către transporturi (31,6%) și energie (25,5%), urmate de mediu (12,9%), dezvoltare regională (8,9%), agricultură (6,0%), sprijin pentru sectorul privat (4,7%), educație (4,2%) și sănătate (3,0%).

Scenariul moderat mizează pe o implementare parțială și graduală a reformelor și investițiilor, cu o creștere a PIB de la 1,3% în 2025 la 3,6% în 2028. Exporturile ar accelera după 2026, iar importurile ar rămâne ridicate, pe fondul dependenței de bunuri investiționale din exterior. Investițiile în active fixe ar crește până la +15% în 2028, însă eficiența lor ar fi constrânsă de capacitatea administrativă și întârzieri în execuție. Salariile reale ar spori moderat, iar industria ar urma un trend ascendent, tractată de cererea externă; în agricultură, investițiile graduale în irigații și modernizare ar îmbunătăți lent productivitatea și reziliența.

MDED atenționează că perspectivele rămân incerte, cu riscuri negative legate de escaladarea războiului din Ucraina, tensiuni geopolitice globale, eventuale recesiuni la partenerii comerciali, noi șocuri energetice, instabilitate politică internă în context electoral și condiții climatice nefavorabile. Pe partea pozitivă, o redresare mai puternică la partenerii externi, efecte peste așteptări ale reformelor și investițiilor, precum și un an agricol favorabil ar putea îmbunătăți semnificativ dinamica economiei și a veniturilor populației.