Merele din Moldova și Ucraina, pe placul Tadjikistanului, chiar dacă sunt mai scumpe! De ce nu se vând produsele locale

Potrivit EastFruit, pe piața tadjică au apărut loturi en-gros de mere din Ucraina și Moldova, care sunt vândute cu mare succes, în ciuda prețului relativ ridicat și a ofertei excesive de produse locale. De ce este solicitat un măr scump de import, în timp ce produsele locale sunt vândute cu mare dificultate?

Potrivit lui Bakhtiyor Abduvokhidov, consultant al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), merele locale și cele importate sunt vândute în segmente complet diferite.

„Cumpărătorii de supermarketuri preferă mărul de import pentru că are parametri de calitate superioare: calibru mare, mărul este calibrat ca mărime și culoare, arată frumos și este bine depozitat, ceea ce reduce riscurile supermarketului”, explică expertul.

Potrivit acestuia, merele din Moldova se vând în vrac cu 22 de somoni pentru un kg (aproximativ 1,95 dolari/kg), în timp ce merele din Ucraina costă 19 somoni/kg (1,69 dolari/kg). Există pe piață un măr Golden Delicious din Moldova și un măr roșu din Ucraina. În același timp, un măr local din Tadjik de calitate mai mult sau mai puțin bună poate fi cumpărat de 2,5 ori mai ieftin – la 8 somoni (0,71 USD), iar un măr de calitate scăzută – la 3-4 somoni pe kg în vrac (0,26 USD-0,36 USD), scrie EastFruit.

Monitorizarea prețurilor cu ridicata la mere, realizată de EastFruit, arată că prețurile cu ridicata la mere în Tadjikistan sunt, în medie, de două ori mai mari decât în Moldova și de trei sau mai multe ori mai mari decât în Ucraina. Totodată, din punct de vedere calitativ, un măr din Moldova și Ucraina depășește un măr din Tadjikistan!

„Pe fondul prețurilor mari la mere, auzim constant că producătorii din Tadjikistan sunt dezamăgiți de afacerea cu mere, considerând-o neprofitabilă! În opinia mea, principalul motiv este că există o imensă lipsă de cunoștințe și experiență în pomicultură intensiv în țară, ceea ce duce la multe greșeli și la randamente extrem de scăzute, și la produse de calitate scăzută în comparație cu aceeași Moldova și Ucraina. Dar în horticultura modernă, succesul unei afaceri este determinat de calitatea produselor și de eficiența cultivării acesteia ”, explică Andriy Yarmak, economist la Departamentul de Investiții FAO.

După cum se poate observa din grafic, prețurile pentru un măr tadjic în sezonul 2021/22 au fost în medie cu mai mult de o treime mai mici decât cu un an mai devreme. Și chiar și așa, există deja pe piață un măr de import, care este destul de solicitat.

#Tadjikistan #producatori #mere #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.