Mișcări tectonice la ANRE. Directorul va fi ales în baza unui nou regulament

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat Regulamentul privind procedura de organizare şi desfășurare a concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE).

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a explicat că modificările în procedura de selectare a candidatului au ca scop creșterea nivelului de transparență a concursului public. În special, a fost schimbată grila de evaluare pentru a extinde spectrul candidaților eligibili.

Totodată, Dumitru Alaiba a specificat că noul regulament nu vine în contradicție cu procesul de comasare a ANRE și Consiliului Concurenței, reformă care va continua gradual.

În conformitate cu noul regulament, termenul maxim pentru depunerea dosarelor de către candidații la funcția de Director al Consiliului de administrație al ANRE este 21 februarie 2022. Ulterior, în ședință deschisă, comisia va examina dosarele candidaților şi va aproba decizia cu privire la admiterea acestora la concurs.

Candidaţii admişi se vor prezenta pentru audiere în cadrul unei şedinţe deschise, în ordinea depunerii documentelor de participare la concurs.

Vor fi selectați candidaţii care au acumulat punctajul cel mai înalt. În cazul în care câțiva candidați vor obține un punctaj final egal, comisia va decide, cu votul majorității, cel mai potrivit candidat.

Potrivit regulamentului, candidații la funcţia de director al Consiliului de administraţie al ANRE trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experienţă de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani în funcţii de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de ANRE.

#regulament #Director #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.