Podurile noastre, poate, se vor repara vreodată. Autoritățile caută cu lupa 5,4 miliarde de lei

Administrația de Stat a Drumurilor susține că gestionează 870 de poduri poziționate pe drumurile publice naționale, iar lungimea totală a acestora este de circa 21 de kilometri.

Șapte dintre poduri traversează râul Nistru, iar cinci trec peste râul Prut. În funcție de starea tehnică a acestora, nesatisfăcătoare sunt 203 poduri, satisfăcătoare 326, în stare bună – 341 de poduri. Podurile care sunt clasate în stare nesatisfăcătoare, urmează a fi prioritizate în programe de elaborare a expertizelor tehnice, ulterior în programe de elaborare a soluțiilor de proiect privind reparația capitală.

Pentru cele în stare bună și satisfăcătoare sunt efectuate în permanență lucrări de întreținere curentă și periodică. În prezent, sunt în reparație 34 de poduri, lucrările fiind executate din mijloacele financiare ale fondului rutier. De asemenea sunt în proces de reabilitare 59 de poduri în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate din surse externe. Durata de executare a lucrărilor este multianuală, în funcție de complexitatea și lungimea traseelor contractate.

Actualmente sunt în proces de expertizare sau elaborare a proiectelor de execuție privind reparația, remedierea defectelor și/sau degradărilor atestate circa 100 de poduri, acestea fiind prioritizate și propuse ulterior pentru a fi incluse în programele de reparații pentru următorii ani. Câteva dintre proiectele finalizate în anii 2020 – 2021 sunt:

Construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată pe drumul național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 95-96 din municipiul Chișinău;

Rеconstrucția podului ре drumul G71 R3 – Ialoveni – Băcioi – Sângera – R2, km 2 din orașul Ialoveni;

Rеconstrucția podului peste râul Răut pe drumul G52 G50 – Cașunca – Prodănești – R14, în preajma localității Ștefănești din raionul Florești; Construcția pasajului peste calea ferată de pe drumul R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 18+800, finanțată prin împrumutul acordat Guvernului RM de către Banca Europeană de Investiții; Reparația podului de pe drumul R35 Comrat – Cantemir – R34, km 9+580;

Reparația podului de pe drumul G75 R6–Peresecina–Hîrtopul Mare–Cruglic–G72, km 22+140;

M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, km 4+010; Finalizarea primei etape de reparație a podului peste râul Prut, pe drumul M1, km 0+000, Leușeni, etc. În proces de reparație sunt podurile de pe drumurile naționale: M3 Chisinau – Giurgiulesti, km 151+25; M3 Chișinău – Giurgiulești, 170+458;

M3 Porumbrei-Cimișlia; M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, Bălți;

Podul peste râul Nistru pe drumul R5, Vadul lui Vodă; Podul de pe drumul M1, km 108.97, Hrușevo; R21 Orhei – Bravicea, tronsonul Vatici – Morozeni, km 13, 60; R26 Bender – Căușeni – Cimișlia, km 72+945; 75,95; 76+485; 80,95;

R30 Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina (drum de ocolire a s. Troiţa Nouă), km 13+200;

G21 Cimișlia – Iargara – Sarata Nouă, km 21,08; Și altele. Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

#poduri #reparatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.