Podurile noastre, poate, se vor repara vreodată. Autoritățile caută cu lupa 5,4 miliarde de lei

Administrația de Stat a Drumurilor susține că gestionează 870 de poduri poziționate pe drumurile publice naționale, iar lungimea totală a acestora este de circa 21 de kilometri.

Șapte dintre poduri traversează râul Nistru, iar cinci trec peste râul Prut. În funcție de starea tehnică a acestora, nesatisfăcătoare sunt 203 poduri, satisfăcătoare 326, în stare bună – 341 de poduri. Podurile care sunt clasate în stare nesatisfăcătoare, urmează a fi prioritizate în programe de elaborare a expertizelor tehnice, ulterior în programe de elaborare a soluțiilor de proiect privind reparația capitală.

Pentru cele în stare bună și satisfăcătoare sunt efectuate în permanență lucrări de întreținere curentă și periodică. În prezent, sunt în reparație 34 de poduri, lucrările fiind executate din mijloacele financiare ale fondului rutier. De asemenea sunt în proces de reabilitare 59 de poduri în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate din surse externe. Durata de executare a lucrărilor este multianuală, în funcție de complexitatea și lungimea traseelor contractate.

Actualmente sunt în proces de expertizare sau elaborare a proiectelor de execuție privind reparația, remedierea defectelor și/sau degradărilor atestate circa 100 de poduri, acestea fiind prioritizate și propuse ulterior pentru a fi incluse în programele de reparații pentru următorii ani. Câteva dintre proiectele finalizate în anii 2020 – 2021 sunt:

Construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată pe drumul național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 95-96 din municipiul Chișinău;

Rеconstrucția podului ре drumul G71 R3 – Ialoveni – Băcioi – Sângera – R2, km 2 din orașul Ialoveni;

Rеconstrucția podului peste râul Răut pe drumul G52 G50 – Cașunca – Prodănești – R14, în preajma localității Ștefănești din raionul Florești; Construcția pasajului peste calea ferată de pe drumul R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 18+800, finanțată prin împrumutul acordat Guvernului RM de către Banca Europeană de Investiții; Reparația podului de pe drumul R35 Comrat – Cantemir – R34, km 9+580;

Reparația podului de pe drumul G75 R6–Peresecina–Hîrtopul Mare–Cruglic–G72, km 22+140;

M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, km 4+010; Finalizarea primei etape de reparație a podului peste râul Prut, pe drumul M1, km 0+000, Leușeni, etc. În proces de reparație sunt podurile de pe drumurile naționale: M3 Chisinau – Giurgiulesti, km 151+25; M3 Chișinău – Giurgiulești, 170+458;

M3 Porumbrei-Cimișlia; M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, Bălți;

Podul peste râul Nistru pe drumul R5, Vadul lui Vodă; Podul de pe drumul M1, km 108.97, Hrușevo; R21 Orhei – Bravicea, tronsonul Vatici – Morozeni, km 13, 60; R26 Bender – Căușeni – Cimișlia, km 72+945; 75,95; 76+485; 80,95;

R30 Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina (drum de ocolire a s. Troiţa Nouă), km 13+200;

G21 Cimișlia – Iargara – Sarata Nouă, km 21,08; Și altele. Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

#poduri #reparatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.