„Singuri în fața pandemiei”. MĂR supărată rău pe autorități: Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții

21 Ian. 2022, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Ian. 2022, 13:27 // Actual //  MD Bani

Într-o postare pe Facebook, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată nemulțumită de deciziile autorităților pentru HoReCa, în contextul prevenirii răspândirii cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Astfel, MĂR învinuiesc autoritățile de faptul că „adoptă măsuri de dragul măsurilor, în fugă, fără a avea o strategie clară și cel mai important fără a putea explica cum ele vor influența pozitiv evoluția noului val pandemic.”

HoReCa

„Autoritățile au rămas repetente la capitolul învățare/adaptare și din nou sunt în urma valului:
1. În continuare iau decizii care defavorizează anumite sectoare ale economiei. Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții – activitate redusă, de la 7:00 până la 22:00, având deja impusă activitatea la capacitate redusă, 50% din sală + prezentarea certificatului COVID.
Da, HoReCa nu va lucra după 22, restul agenților economici vor lucra.
Toate aceste decizii parcă sunt luate din inerție. Deja s-a demonstrat că restricțiile aplicate pentru domeniul HoReCa nu influențează creșterea sau scăderea numărului de cazuri de infectare. Pe când, restricțiile aplicate altor domenii influențează semnificativ. Doar că, în aceste domenii, în ultima vreme, nici restricțiile nu prea s-au respectat și nici controale din partea statului nu prea au fost. „COVIDUL era ocupat, pentru că era la restaurant, în așteptarea autorităților.”
Dacă autoritățile și-ar dori controlul pandemiei, atunci logică ar fi fost micșorarea și controlul fluxului de oameni și a aglomerărilor unde nu se respectă normele sanitare. Dacă autoritățile nu pot face față, atunci stoparea oricărei activități după 22.00 trebuie să fie pentru toți.
2. Restricțiile și controlul abuziv se impune unităților economice organizate, atât logistic cât și sanitar. Ele sunt ușor controlabile. Cu sau fără pandemie aceste norme sunt respectate.
Logic ar fi ca restricțiile și controlul cel mai drastic să fie acolo unde sunt aglomerări, care nu sunt în prezent controlate, monitorizate și gestionate. Începând de la transport și terminând cu piețe.
3. Introducerea selectivă a certificatelor obligatorii.
COVIDUL nu stă doar la masa din restaurant așa cum cred autoritățile. Orice vizită la bancă sau la Hypermarket înseamnă coadă ceafă-n-ceafă. Iar persoanele care vor rămâne în oraș după 22, vor migra dintr-un mediu controlabil și gestionat sanitar, în medii despre care nimeni nu știe nimic, acolo unde certificat COVID nimeni nu cere. Apropo, accesul în instituțiile de stat tot e strict în baza certificatului COVID? Sau nu?
4. Organele de control vor verifica HoReCa până o să rămână scrum.
Valurile pandemice de până acum ne-au arătat o legitate tristă. Statul nu verifică instituțiile de stat și nu gestionează drastic fluxul de persoane care vor să beneficieze de servicii publice. În schimb, statul verifică până la sânge agenții economici, acolo unde este control și ordine. Controalele abuzive vor deveni din nou un instrument de știri și materiale denigratoare.
5. Apropo despre stat și lipsa de consecutivitate sau responsabilitate.
Chiar dacă autoritățile au instituit stabilirea măsurilor restrictive după coduri, majoritatea autorităților locale nu sunt nici la curent în ce cod este raionul/localitatea, ce restricții trebuie aplicate și mai ales unde un agent economic sau un om simplu poate găsi aceste decizii. Cel mai întâlnit răspuns este – nu știm.
6. Restricții discriminatorii. Nicio responsabilitate, niciun ajutor.
De mai mult timp, domeniul HoReCa este în situația în care e închis cu ușile deschise. Asta deși are salariați, are datorii din carantina 2020 și mai are și facturi de trei ori mai mari. Actuala guvernare este la fel de absentă ca și fostele guvernări. În esență nu s-a schimbat nimic, fiecare supraviețuiește cum poate.”
Astfel, MĂR consideră că măsurile propuse de autorități nu sunt eficiente, iar sectorul HoReCa, ca de obicei este neglijat.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!