Podurile noastre, poate, se vor repara vreodată. Autoritățile caută cu lupa 5,4 miliarde de lei

Administrația de Stat a Drumurilor susține că gestionează 870 de poduri poziționate pe drumurile publice naționale, iar lungimea totală a acestora este de circa 21 de kilometri.

Șapte dintre poduri traversează râul Nistru, iar cinci trec peste râul Prut. În funcție de starea tehnică a acestora, nesatisfăcătoare sunt 203 poduri, satisfăcătoare 326, în stare bună – 341 de poduri. Podurile care sunt clasate în stare nesatisfăcătoare, urmează a fi prioritizate în programe de elaborare a expertizelor tehnice, ulterior în programe de elaborare a soluțiilor de proiect privind reparația capitală.

Pentru cele în stare bună și satisfăcătoare sunt efectuate în permanență lucrări de întreținere curentă și periodică. În prezent, sunt în reparație 34 de poduri, lucrările fiind executate din mijloacele financiare ale fondului rutier. De asemenea sunt în proces de reabilitare 59 de poduri în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate din surse externe. Durata de executare a lucrărilor este multianuală, în funcție de complexitatea și lungimea traseelor contractate.

Actualmente sunt în proces de expertizare sau elaborare a proiectelor de execuție privind reparația, remedierea defectelor și/sau degradărilor atestate circa 100 de poduri, acestea fiind prioritizate și propuse ulterior pentru a fi incluse în programele de reparații pentru următorii ani. Câteva dintre proiectele finalizate în anii 2020 – 2021 sunt:

Construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată pe drumul național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 95-96 din municipiul Chișinău;

Rеconstrucția podului ре drumul G71 R3 – Ialoveni – Băcioi – Sângera – R2, km 2 din orașul Ialoveni;

Rеconstrucția podului peste râul Răut pe drumul G52 G50 – Cașunca – Prodănești – R14, în preajma localității Ștefănești din raionul Florești; Construcția pasajului peste calea ferată de pe drumul R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 18+800, finanțată prin împrumutul acordat Guvernului RM de către Banca Europeană de Investiții; Reparația podului de pe drumul R35 Comrat – Cantemir – R34, km 9+580;

Reparația podului de pe drumul G75 R6–Peresecina–Hîrtopul Mare–Cruglic–G72, km 22+140;

M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, km 4+010; Finalizarea primei etape de reparație a podului peste râul Prut, pe drumul M1, km 0+000, Leușeni, etc. În proces de reparație sunt podurile de pe drumurile naționale: M3 Chisinau – Giurgiulesti, km 151+25; M3 Chișinău – Giurgiulești, 170+458;

M3 Porumbrei-Cimișlia; M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, Bălți;

Podul peste râul Nistru pe drumul R5, Vadul lui Vodă; Podul de pe drumul M1, km 108.97, Hrușevo; R21 Orhei – Bravicea, tronsonul Vatici – Morozeni, km 13, 60; R26 Bender – Căușeni – Cimișlia, km 72+945; 75,95; 76+485; 80,95;

R30 Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina (drum de ocolire a s. Troiţa Nouă), km 13+200;

G21 Cimișlia – Iargara – Sarata Nouă, km 21,08; Și altele. Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

#poduri #reparatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat aproape 773 de mii de tone de grâu în primele patru luni ale sezonului agricol 2026–2027, cu 47,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea livrărilor externe a explodat la aproape 3 miliarde de lei, însă în spatele acestor cifre se ascunde o problemă. Este vorba de costurile logistice care s-au dublat, iar fermierii ajung să încaseze mai puțin decât ar sugera prețurile de export.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, exporturile de grâu au totalizat 772.862 de tone, față de 522.956 de tone în intervalul similar din 2025. Este al doilea cel mai bun rezultat pentru această perioadă din ultimii șase ani, fiind depășit doar de sezonul 2021–2022, când au fost exportate peste 833 de mii de tone.

Încasările din exporturi au crescut și mai rapid decât volumele, cu 60,2%, de la 1,85 miliarde de lei la 2,96 miliarde de lei. Prețul mediu de export a ajuns la 3,83 lei pentru un kilogram, cu 8,5% peste nivelul înregistrat anul trecut și cu aproape 28% peste cel din 2024.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu se traduce automat în venituri mai mari pentru agricultori. Economistul atrage atenția că logistica s-a scumpit de două ori față de sezonul precedent, iar o parte importantă din prețul de export este consumată de transport. Prin urmare, prețul net care revine producătorilor agricoli este mai mic în actualul sezon.

O evoluție în creștere a fost înregistrată în octombrie, când Moldova a exportat 167.328 de tone de grâu, față de numai 39.517 tone în aceeași lună a anului trecut. Practic, livrările au crescut de 4,2 ori. În septembrie au fost exportate alte 227.369 de tone, iar împreună cele două luni au adus un volum cu 83% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Prețul mediu de export a urcat în octombrie la 4,09 lei/kg, cel mai ridicat nivel lunar din 2026. Potrivit lui Rija, majorarea a fost influențată atât de scumpirea transportului, cât și de livrările către destinații îndepărtate, precum Israelul, unde contractele includ cheltuielile logistice.

România rămâne principalul cumpărător al grâului moldovenesc, cu aproape 288 de mii de tone, echivalentul a 37,3% din total. Urmează Italia, cu 149.762 de tone, Israelul, cu 92.837 de tone, Grecia, cu 75.782 de tone, și Turcia, cu 62.579 de tone. În total, statele Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile de grâu ale Republicii Moldova.

Cele mai ridicate prețuri medii au fost înregistrate la livrările către Turcia, de 4,25 lei/kg, și Israel, de 4,10 lei/kg. Aceste valori reflectă însă și costurile mai mari de transport, astfel că nu indică neapărat o rentabilitate superioară pentru producători.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată în mâinile câtorva companii. Doar trei operatori au expediat peste hotare 416.196 de tone de grâu, reprezentând aproape 54% din total. Liderul este RUSAGRO-PRIM, cu 160.648 de tone, urmat de AGRO-NOVA PRIM, cu 145.958 de tone, și OROM-IMEXPO, cu 109.590 de tone.