Ford suspendă producția la două uzine. Care este motivul

Constructorul auto american Ford Motor Co. a anunțat joi că va asambla camionetele F-150 și SUV-ul Edge în America de Nord fără anumite componente și de asemenea va suspenda producția la două uzine, din cauza deficitului global de cipuri, transmite Reuters.

Ford a declarat că deficitul de cipuri, combinat cu o lipsă de componente provocată de furtunile de zăpadă care au lovit centrul SUA, au obligat compania să construiască vehicule fără anumite componente, pe care le va depozita „pentru câteva săptămâni”, până când vor putea fi finalizate și livrate. Numărul vehiculelor afectate este de ordinul „miilor”, a precizat un purtător de cuvânt de la Ford.

De asemenea, Ford a decis să suspende producția la uzinele din Louisville, Kentucky, și Koln, Germania.

Costurile asociate cu aceste acțiuni sunt incluse în precedentele sale estimări conform cărora profitul realizat în acest an ar putea fi diminuat cu 1 până la 2,5 miliarde de dolari din cauza lipsei de cipuri, scrie AGERPRES.

Deficitul de cipuri afectează producătorii auto din întreaga lume. Mai mulți constructori de automobile au închis uzinele timp de două luni în timpul pandemiei de COVID-19 de anul trecut și au anulat comenzile de cipuri.

După ce a crescut cererea de cipuri în industria echipamentelor electrice, producătorii de automobile trebuie să concureze cu producătorii de electronice pentru cipuri.

Ford Motor Company este o companie globală cu sediul la Dearborn, Michigan. Compania proiectează, produce, comercializează și furnizează o gamă completă de mașini Ford, camioane, SUV-uri, vehicule electrificate și vehicule de lux Lincoln, furnizează servicii financiare prin Ford Motor Credit Company și preia poziții de conducere în electrificare, soluții de mobilitate, inclusiv servicii de auto-conducere și servicii conectate. Ford numără aproximativ 186.000 de angajați în întreaga lume.

#Ford #cipuri #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.