Nestle spune „NU” zahărului în ciocolată. Ce îndulcitor va folosi în noul baton de ciocolată „Incoa”

19 Mart. 2021, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Mart. 2021, 15:41 // Actual //  MD Bani

În contextul în care producătorii de dulciuri încearcă să reducă adaosul de zahăr, grupul elvețian Nestle anunță lansarea unui baton de ciocolată, denumit „Incoa”, care folosește nu doar boabele de cacao, ci și pulpa fructului arborelui de cacao drept îndulcitor, transmite Reuters.

Fructul arborelui de cacao în mod normal este aruncat, însă utilizarea acestuia elimină adaosul de zahăr și reduce risipa alimentară. Utilizarea fructului va avea beneficii și pentru cultivatorii de cacao, care pot să vândă, atât boabele, cât și pulpa fructului.

„Este o lansare importantă, vom pune produsul la dispoziția tuturor consumatorilor care îl doresc”, a declarat Alexander von Maillot, directorul diviziei de dulciuri de la Nestle.

Pentru început, batonul de ciocolată neagră „Incoa”, fără adaos de zahăr, va fi lansat în supermarketurile din Franța și Olanda, urmând ca ulterior să se găsească și pe alte piețe din Europa.

Nestle procură materia primă de la plantațiile de cacao din Brazilia precum și din vestul Africii, pentru a vedea dacă producția de pulpă poate fi realizată acolo. Alexander von Maillot a estimat că veniturile celor care cultivă cacao ar putea crește cu 20% până la 40%, dacă ar putea vinde și pulpa fructului arborelui de cacao.

Problema este că pulpa fructului arborelui de cacao nu este ieftină. Batoanele de ciocolată Incoa de pe portalul Albert Heijn costă cu aproximativ 50% mai mult decât alte mărci de ciocolată neagră. Însă Alexander von Maillot spune că, deși aceste costuri ridicate fac ca pulpa să nu fie potrivită pentru a înlocui zahărul în produsele normale, s-ar putea găsi și alte utilizări pentru pulpa fructului arborelui de cacao, de exemplu la coacere, scrie AGERPRES.

Și alți producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli din Elveția și Ritter Sport din Germania, au lansat și ei ediții limitate de ciocolată care utilizau pulpa fructului arborelui de cacao și care s-au vândut rapid. Ambele firme au anunțat că intenționează să lanseze produse la scară largă atunci când vor fi disponibile cantități mari de pulpă de fruct.

ONG-ul Upcycled Food Association susține că prin comercializarea la scară mondial a fructului arborelui de cacao ar putea fi reduse emisiile de gaze de seră cu peste 20 de milioane de tone pe an. Asociația definește termenul „upcycling” drept utilizarea de ingrediente alimentare pe care oamenii nu le-ar consuma, cu lanțuri de aprovizionare verificate și un impact pozitiv asupra mediului.

Nestle este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei 308.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestle de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestle oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de branduri ale Nestle includ nume emblematice precum Nescafe, Nespresso, Maggi și Nido.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.