Moldoveanca Diana Postică, soția unui europarlamentar român, a demisionat din consiliul celui mai mare furnizor de gaze

Diana Postică, soția europarlamentarului Partidului Mișcării Populare (PMP) Eugen Tomac, fost consilier de stat la Cotroceni în mandatul președintelui Traian Băsescu, a demisionat din poziția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al unuia dintre cei mai mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din România, Engie, controlat de grupul francez de utilități omonim, în care fusese numită la propunerea Ministerului Energiei, care deține circa 37% din acțiunile companiei. Postică (40 de ani) fusese numită administrator al Engie într-o AGA a societății de la sfârșitul primăverii anului trecut, cu un mandat de 4 ani, valabil până pe 31 mai 2025. Ministerul Energiei urmează acum să-și desemneze un nou reprezentant în CA-ul Engie, pentru restul mandatului respectiv.

Datele disponibile public arată că Diana Postică, cetățean român născut în Republica Moldova, este de profesie avocat și a deținut un cabinet de profil, mai lucrând de-a lungul timpului la Primăria Municipiului București și la biroul actualei senatoare PNL Roberta Anastase, în perioada când aceasta era președinte al Camerei Deputaților. Ea și soțul ei Eugen Tomac au activat în trecut în Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, precum și la Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, fiind implicați în numeroase acțiuni pro-românești legate de Republica Moldova, atât peste Prut, cât și la București și la instituțiile europene, scrie profit.ro.

Eugen Tomac, născut în Ucraina, fost deputat român și ex-secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost președinte al PMP până în decembrie 2020, când a demisionat după ce partidul nu a reușit să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare. PMP a avut o alianță cu PNL pentru respectivele alegeri, unii lideri liberali mizând pe o coaliție de guvernare PNL-USR-PMP cu majoritate absolută în Parlament. În legislativul european, PNL și PMP (ai cărui eurodeputați sunt Tomac și Băsescu) fac parte din același grup politic, al Partidului Popular European. În prezent, în PMP există un conflict între două tabere, una condusă de Tomac și cealaltă de președintele partidului, Cristian Diaconescu, inclusiv pe tema unei posibile fuziuni dintre PMP și PNL, după cum News.ro a relatat în mai multe rânduri.

Cele mai recente date disponibile ale ANRE, aferente lunii septembrie 2021, arată că, în luna respectivă, Engie avea o cotă de peste 39% pe piața cu amănuntul a furnizării de gaze pentru clienții finali casnici, clasându-se pe locul 2 după principalul concurent E.ON (peste 48%). Engie ocupa atunci poziția secundă și pe piața totală cu amănuntul (clienți casnici plus industriali), cu o cotă de aproape 16%, în urma OMV Petrom – peste 31%.

#Diana POstică #Engie #Eugem Tomac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.