Moldoveanca Diana Postică, soția unui europarlamentar român, a demisionat din consiliul celui mai mare furnizor de gaze

Diana Postică, soția europarlamentarului Partidului Mișcării Populare (PMP) Eugen Tomac, fost consilier de stat la Cotroceni în mandatul președintelui Traian Băsescu, a demisionat din poziția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al unuia dintre cei mai mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din România, Engie, controlat de grupul francez de utilități omonim, în care fusese numită la propunerea Ministerului Energiei, care deține circa 37% din acțiunile companiei. Postică (40 de ani) fusese numită administrator al Engie într-o AGA a societății de la sfârșitul primăverii anului trecut, cu un mandat de 4 ani, valabil până pe 31 mai 2025. Ministerul Energiei urmează acum să-și desemneze un nou reprezentant în CA-ul Engie, pentru restul mandatului respectiv.

Datele disponibile public arată că Diana Postică, cetățean român născut în Republica Moldova, este de profesie avocat și a deținut un cabinet de profil, mai lucrând de-a lungul timpului la Primăria Municipiului București și la biroul actualei senatoare PNL Roberta Anastase, în perioada când aceasta era președinte al Camerei Deputaților. Ea și soțul ei Eugen Tomac au activat în trecut în Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, precum și la Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, fiind implicați în numeroase acțiuni pro-românești legate de Republica Moldova, atât peste Prut, cât și la București și la instituțiile europene, scrie profit.ro.

Eugen Tomac, născut în Ucraina, fost deputat român și ex-secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost președinte al PMP până în decembrie 2020, când a demisionat după ce partidul nu a reușit să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare. PMP a avut o alianță cu PNL pentru respectivele alegeri, unii lideri liberali mizând pe o coaliție de guvernare PNL-USR-PMP cu majoritate absolută în Parlament. În legislativul european, PNL și PMP (ai cărui eurodeputați sunt Tomac și Băsescu) fac parte din același grup politic, al Partidului Popular European. În prezent, în PMP există un conflict între două tabere, una condusă de Tomac și cealaltă de președintele partidului, Cristian Diaconescu, inclusiv pe tema unei posibile fuziuni dintre PMP și PNL, după cum News.ro a relatat în mai multe rânduri.

Cele mai recente date disponibile ale ANRE, aferente lunii septembrie 2021, arată că, în luna respectivă, Engie avea o cotă de peste 39% pe piața cu amănuntul a furnizării de gaze pentru clienții finali casnici, clasându-se pe locul 2 după principalul concurent E.ON (peste 48%). Engie ocupa atunci poziția secundă și pe piața totală cu amănuntul (clienți casnici plus industriali), cu o cotă de aproape 16%, în urma OMV Petrom – peste 31%.

#Diana POstică #Engie #Eugem Tomac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.