Moldoveanca Diana Postică, soția unui europarlamentar român, a demisionat din consiliul celui mai mare furnizor de gaze

Diana Postică, soția europarlamentarului Partidului Mișcării Populare (PMP) Eugen Tomac, fost consilier de stat la Cotroceni în mandatul președintelui Traian Băsescu, a demisionat din poziția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al unuia dintre cei mai mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din România, Engie, controlat de grupul francez de utilități omonim, în care fusese numită la propunerea Ministerului Energiei, care deține circa 37% din acțiunile companiei. Postică (40 de ani) fusese numită administrator al Engie într-o AGA a societății de la sfârșitul primăverii anului trecut, cu un mandat de 4 ani, valabil până pe 31 mai 2025. Ministerul Energiei urmează acum să-și desemneze un nou reprezentant în CA-ul Engie, pentru restul mandatului respectiv.

Datele disponibile public arată că Diana Postică, cetățean român născut în Republica Moldova, este de profesie avocat și a deținut un cabinet de profil, mai lucrând de-a lungul timpului la Primăria Municipiului București și la biroul actualei senatoare PNL Roberta Anastase, în perioada când aceasta era președinte al Camerei Deputaților. Ea și soțul ei Eugen Tomac au activat în trecut în Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, precum și la Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, fiind implicați în numeroase acțiuni pro-românești legate de Republica Moldova, atât peste Prut, cât și la București și la instituțiile europene, scrie profit.ro.

Eugen Tomac, născut în Ucraina, fost deputat român și ex-secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost președinte al PMP până în decembrie 2020, când a demisionat după ce partidul nu a reușit să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare. PMP a avut o alianță cu PNL pentru respectivele alegeri, unii lideri liberali mizând pe o coaliție de guvernare PNL-USR-PMP cu majoritate absolută în Parlament. În legislativul european, PNL și PMP (ai cărui eurodeputați sunt Tomac și Băsescu) fac parte din același grup politic, al Partidului Popular European. În prezent, în PMP există un conflict între două tabere, una condusă de Tomac și cealaltă de președintele partidului, Cristian Diaconescu, inclusiv pe tema unei posibile fuziuni dintre PMP și PNL, după cum News.ro a relatat în mai multe rânduri.

Cele mai recente date disponibile ale ANRE, aferente lunii septembrie 2021, arată că, în luna respectivă, Engie avea o cotă de peste 39% pe piața cu amănuntul a furnizării de gaze pentru clienții finali casnici, clasându-se pe locul 2 după principalul concurent E.ON (peste 48%). Engie ocupa atunci poziția secundă și pe piața totală cu amănuntul (clienți casnici plus industriali), cu o cotă de aproape 16%, în urma OMV Petrom – peste 31%.

#Diana POstică #Engie #Eugem Tomac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.