Duplicate – R. Moldova rămâne principalul beneficiar al asistenței României pentru dezvoltare. A fost aprobat Programul multianual strategic

Ambasada informează că Programul constituie cel dintâi document programatic multianual care vizează stabilirea și planificarea obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale României pe termen mediu și lung. Cu alte cuvinte, stabilește atât tematicile de interes pe care le au România, cât și regiunile și țările de interes prioritar care vor beneficia de sprijin financiar în implementarea programelor și proiectelor de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară.

„Date fiind apropierea geografică și legăturile culturale și istorice, Republica Moldova reprezintă beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare pentru dezvoltare. Ținând cont de bunele practici internaționale, AOD oferită de România va fi orientată cu prioritate către proiecte destinate consolidării sectorului sanitar și combaterii efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, precum și către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova, de natură să sprijine deopotrivă conectarea acestora la spațiul european de valori și dezvoltare, precum și menținerea unității de acțiune și coordonării demersurilor la nivelul UE”, se menționează în Program.

Conform documentului, obiectivele vor acoperi, dar nu se vor limita la următoarele domenii: guvernanța modernă, aplicarea valorilor și principiilor UE, promovarea investițiilor, energie, agricultură, siguranța alimentară, sănătate publică, protecția mediului, protecția și gospodărirea apelor. De asemenea, este vorba despre reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, dezvoltare economică, dezvoltare rurală, dezvoltare regională, educație și formare profesională, servicii publice, societate civilă, mass-media și consolidarea statului de drept cu implicații directe asupra conectării la spațiul european, reforma penitenciarelor, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.

Atingerea obiectivelor generale și specifice aferente Programului se realizează prin activitățile aprobate sub formă de programe și proiecte în cadrul planurilor anuale.

Documentul poate fi vizualizat în întregime AICI.

#Moldova #program strategic #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.