175 de contribuabili vor beneficia de premii a câte 1000 de lei. Cine sunt câștigătorii concursului „Loteria fiscală"

Serviciul Fiscal de Stat a publicat lista învingătorilor ediției a IV-a din anul 2021 a concursului „Loteria fiscală”, desemnați urmare a extragerii din 20 ianuarie anul curent. Astfel, 175 de contribuabili vor beneficia de premii a câte 1000 de lei.

Astfel, cele 175 persoane desemnate învingătoare vor beneficia de premii în sumă a câte 1000 lei. Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maximum 10 zile după publicarea listei. Lista câștigătorilor poate fi consultată aici.

În cadrul etapei a IV-a au participat 15 960 933 tranzacții efectuate cu carduri bancare, în sumă totală 4 883 177 090,24 lei, informația fiind recepționată de la băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova.

Este de menționat că, în anul 2021 se atestă o creștere a numărului tranzacțiilor efectuate cu cardul cu 39,79%, comparativ cu anul 2020. În privința sumei tranzacțiilor efectuate cu carduri bancare, aceasta s-a majorat cu 56,43% față de anul 2020.

Concursul „Loteria fiscală” este organizat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2019. Tragerile la sorți şi validarea câștigătorilor loteriei are loc în prezența comisiei, numită prin ordin de către directorul Serviciului Fiscal de Stat.

Tranzacţiile câştigătoare sunt selectate din numărul total de tranzacţii participante la concursul „Loteria fiscală”, aleatoriu, în mod automatizat, în baza tranzacţiilor efectuate cu cardul bancar, prin intermediul platformei Random.org.

#plati cu cardul #loteria fiscala #castigatori #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.