Bezos jubiliază: câștig de 20 de miliarde de dolari în ziua în care Facebook a intrat la apă

În vreme ce Mark Zuckerberg a pierdut 29 de miliarde de dolari joi, un alt miliardar, Jeff Bezos, a câștigat 20 de miliarde de dolari după anunțul privind câștigurile Amazon din filme și platforma sa de streaming, conform Reuters.

Jeff Bezos, fondatorul și președintele companiei de e-commerce Amazon, deține aproape 9,9% din aceasta, potrivit datelor Refinitiv. El este de asemenea al treilea cel mai bogat om de pe Planetă, conform Forbes.

Profitul Amazon a urcat vertiginos în perioada sărbătorilor de iarnă, mulțumită investițiilor în compania de mașini electrice Rivian. Amazon a mai spus că va mări prețurile anuale ale abonamentelor Prime în SUA, astfel ducând la o creștere a acțiunilor sale cu 15% în tranzacțiile extinse. Totodată, aceste evoluții pregătesc pentru vineri cel mai mare câștig procentual din octombrie 2009.

Averea lui Bezos a crescut cu 57%, la 177 de miliarde de dolari în 2021 față de anul precedent, potrivit Forbes, în mare parte în urma creșterii exponențiale în timpul pandemiei, când oamenii au devenit dependenți de cumpărăturile online.

Cea mai mare scădere financiară de o zi a unei companii americane

Joi, acțiunile Meta, compania mamă a Facebook, au scăzut cu 26%, pierzând mai mult de 200 de miliarde de dolari în cea mai mare scădere financiară de o zi a unei companii americane de pe bursă. Aceasta a dus la scăderea averii lui Mark Zuckerberg la 85 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Zuckerberg deține aproape 12,8% din companie.

Decăderea de o zi a lui Zuckerberg este printre cele mai mari din toate timpurile și vine după ce șeful Tesla, Elon Musk, a pierdut, pe hârtie, 35 de miliarde de dolari într-o singură zi, în noiembrie. Acțiunile Tesla nu și-au mai revenit ca urmare a vânzării unui procent de 3% din deținerea lui Musk.

Zuckerberg este pe poziția 12 în lista Forbes a celor mai bogați, sub mogulii indieni ai afacerilor Mukesh Ambani și Gautam Adani.

Tranzacțiile cu acțiuni din tehnologie rămân volatile, în contextul impactului inflației mari și a creșterilor previzionate a dobânzilor, scrie Reuters. Acțiunile Meta și-ar putea reveni mai devreme, lovitura la averea lui Zuckerberg fiind pe hârtie.

Zuckerberg a vândut acțiuni Meta în valoare de 4,47 miliarde de dolari anul trecut, înainte de stagnarea acțiunilor tech. Vânzările de acțiuni au fost făcute ca parte a unui plan de tranzacții, pe care diectorii executivi îl folosesc pentru a alina îngrijorările privind tranzacțiile privilegiate.

#miliarde #Mark zuckerberg #Jeff Bezos #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

#Fly One #Vladimir Cebotari