Șeful NATO, Jens Stoltenberg, va deveni noul guvernator al Băncii Centrale norvegiene

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va deveni noul guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei, a informat vineri guvernul de la Oslo, transmite Reuters.

Stoltenberg, în vârstă de 62 de ani, îşi va prelua noile atribuţii „în jurul datei de 1 decembrie”, a menţionat Ministerul Finanţelor norvegian, înlăturând astfel posibilele îndoieli cu privire la o plecare a şefului NATO în timpul tensiunilor ridicate dintre Rusia și Occident privind Ucraina.

Anterior, secretarul general al NATO declarase că nu-şi va putea prelua noile atribuţii decât de la 1 octombrie, după încheierea mandatului la Bruxelles, conform Agerpres.

Decizia este contestată de opoziţia norvegiană, care se teme că numirea fostului premier norvegian, de formaţie economist, ar putea slăbi independenţa Norges Bank.

Ida Wolden Bache, viceguvernatoarea Băncii Centrale a Norvegiei şi principala contracandidată a lui Stoltenberg, va asigura interimatul începând cu 1 martie şi până când Stoltenberg îşi va putea prelua mandatul, a anunţat guvernul.

Agenţia dpa aminteşte că Stoltenberg este secretar general al NATO din 2014, iar actualul său mandat urmează să expire în septembrie.

Între anii 2005 şi 2013, Stoltenberg a fost prim-ministru al Norvegiei şi, printre alte posturi guvernamentale, el a mai fost şi ministru de finanţe.

Candidatura lui Stoltenberg la postul de guvernator al Norges Bank a creat controverse în Norvegia, în parte ca urmare a prieteniei apropiate dintre liderul NATO şi actualul premier norvegian Jonas Gahr Store, social-democrat ca şi şeful Alianţei Nord-Atlantice.

Guvernatorul Norges Bank se ocupă de stabilirea ratelor dobânzilor, precum şi de supravegherea puternicului fond suveran al bunăstării pe care îl deţine Norvegia, cel mai mare din lume, cu active de 1.400 de miliarde de dolari.

#guvernator Stoltenberg #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.