Imperiul Moldovagaz. Salarii grase, conexiunile politice și șefii milionari de la ANRE care gestionează criza gazelor

Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, care a refuzat să vorbească public despre salariul său oficial, a ridicat, în 2021, un salariu lunar de circa 150 de mii de lei, mai puțin decât a încasat în 2020. Ceban este ajutat în activitatea sa de o armată de consilieri. Printre ei se numără soțul președintei interimare a Partidului Democrat Monica Babuc, dar și un fost deputat transfug, Victor Mîndru actual consilier municipal, potrivit investigației Ziarului de Gardă.

În ultimele luni, Moldovagaz și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) au fost instituțiile care, ținând cont de criza gazelor naturale, au fost în prim-planul vieții politice și sociale din R. Moldova. Moldovagaz a propus, iar ANRE a acceptat, fără rezerve, în două rânduri, majorarea pentru consumatori a tarifului la gazele naturale. Tot ANRE este instituția care stabilește, zilnic, prețul plafon la combustibili, dar și cel pentru energia electrică.

Și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică s-au dat, anul trecut, salarii grase. De exemplu, Ștefan Creangă, cel care a ocupat fotoliul de director al Agenției până la finalul lunii noiembrie, a încasat, în 2021, un milion de lei din salariul de funcție, echivalentul a circa 92 de mii de lei lunar. Creangă și-a cumpărat în 2021, înainte de a-și da demisia, un Range Rover, pentru care a plătit 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 125 de mii de euro, dar și un Ford Mustang de colecție, fabricat în 1968, pentru care susține că a scos din conturi 20 de mii de USD (360 de mii de lei). Ceilalți directori ai ANRE, Veaceslav Unitlă numită în anul 2019 ridică un salariu de 84 mii de lei lunar. Are două apartamente și controlează câteva companii. Octavian Calmîc ridică lunar 78 mii de lei, Eugen Carpov – 74 mii de lei și Violina Șpac cu 70 mii de lei lunar.

Actuala componență a ANRE a fost numită la 7 februarie 2019, la ultima ședință a Legislativului de atunci, cu voturile deputaților Partidului Democrat și ale transfugilor din Partidul Liberal, după ce fosta conducere a ANRE și-a dat demisia in corpore, în condiții neclare, în decembrie 2018.

Atunci, Ștefan Creangă, Eugen Carpov și Octavian Calmîc au fost numiți în funcția de directori ai Agenției, iar lui Veaceslav Untilă i-a revenit fotoliul de director general. Deputații din opoziție afirmau atunci că concursul pentru desemnarea directorilor Agenției a fost mimat și că aceștia au fost promovați în funcții pe criterii politice. Un an mai târziu, în funcția de director al ANRE, cu voturile deputaților socialiști și democrați, a fost avansată și Violina Șpac, pe atunci șefa departamentului juridic și protecția consumatorilor în cadrul ANRE.

Ceban a ajuns șef la Moldovagaz pentru că e bun prieten cu Dodon

În octombrie 2020, într-o analiză semnată de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), actualii parteneri din Parlament ai PSRM, se arăta că Vadim Ceban a ajuns în funcția de președinte al Moldovagaz pentru că ar fi „un foarte bun prieten al lui Dodon”, cei doi activând anterior împreună la Ministerul Economiei. Totodată, în acea analiză se preciza că președintele Moldovagaz are șase consilieri, toți primind salarii lunare de circa 30 de mii de lei, în timp ce alte patru persoane au rolul de asistenți sau consultanți ai acestuia.

Membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz

Vitalie Țurcanu, unul dintre cei trei vicepreședinți ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz, numit în funcție în aprilie 2020, anterior a fost secretar al Consiliului economic pe lângă Președintele R. Moldova Igor Dodon și un apropiat al PSRM.

Ilie Tutunaru, un alt membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a preluat fotoliul după ce a demisionat din funcția de director al „Chișinău-Gaz”, unde i-a făcut loc lui Oleg Teterea, fost deputat socialist și unul dintre cei mai apropiați prieteni de familie ai fostului președinte Igor Dodon.

Ilie Tutunaru fusese director al „Chișinău-Gaz” timp de câteva luni, între anii 2019 și 2020. Anterior, el a lucrat la Moldovagaz, fiind șeful Secției Economie. Al treilea membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz din partea R. Moldova este Alexandru Șevciuc, șeful direcției economico-financiare a Moldovagaz.

Din partea Gazprom, în Consiliul de Administrație al Moldovagaz fac parte cinci persoane: Mihail Iuriev, Nicolai Vasiliev, Denis Emelianov, Elena Tkaciuk și Anton Bubeonov. Toți cinci ocupă funcții în organele de conducere ale Gazprom.

Cei nouă 9 membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz au fost numiți în aprilie 2020, pe un termen de trei ani, la propunerea principalilor acționari, cu excepția lui Vadim Ceban, care a fost instalat în funcție în septembrie 2019. Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri, doar doi dintre ei fiind propuși de R. Moldova: Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor și actualul consilier economic al președintei Sandu și Constantin Borosan, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltări Regionale.

#Ceban #Moldovagaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.