În caz de război cu Rusia americanii şi aliaţii lor vor aduce mai multe gaze în Europa. Cine va avea acces la ele?

Bulgaria deţine o participaţie semnificativă la un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia. Ungaria importă din Croaţia combustibil adus cu vaporul, în timp ce Polonia are propriul terminal de GNL. Şi Muntenegru are planuri în acest sens.

În contextul problemei ucrainene, s-a pus problema de unde vor putea cumpăra statele europene gaze dacă Rusia închide robinetul. O soluţie ar fi livrările mai mari de GNL dinspre SUA, Qatar şi alte state producătoare. Croaţia, Grecia, Ungaria, Bulgaria şi Polonia au acces la terminale de GNL. De asemenea, o soluţie ar fi ca Azerbaidjanul să trimită mai multe gaze în Europa prin noul său gazoduct TAP.

Acest combustibil este importat deja de Bulgaria, însă România şi Ungaria nu au acces la el deoarece din partea bulgară este întârziată realizarea unei conexiuni strategice cu Grecia. Aceasta cu toate că Bulgaria a dat dovadă de exces de zel când a construit un gazoduct pentru Gazprom.
Tensiunile în creştere de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina generează temeri că criza aprovizionării cu gaze din Europa ar putea deveni cu mult mai serioasă. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, iar livrările de gaze ruseşti au fost cu un sfert mai scăzute decât de obicei în ultimul an, însă liderii europeni se tem acum că o invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea anunţa o catastrofă energetică în eventualitatea suspendării exporturilor de gaze, scrie The Guardian, citat de Ziarul Financiar.

Oficialii SUA au anunţat că administraţia Biden se pregăteşte să finalizeze un acord cu ţări importante producătoare de gaze naturale lichefiate pentru livrarea de gaze către Europa, pentru ca aceasta să „poată trece de iarnă şi primăvară“. Însă planul nu este lipsit de dificultăţi.

Discuţiile se vor concentra probabil asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari producători de gaze din lume şi al doilea cel mai mare exportator de GNL după Australia. Libia ar putea ajuta de asemenea având în vedere producţia sa solidă de gaze şi apropierea faţă de continent.

Chiar Statele Unite ar putea juca un rol direct în întărirea aprovizionării Europei cu gaze. Un număr record de încărcături cu GNL au plecat din America având drept destinaţie porturile europene în ultima lună, iar americanii sunt extrem de motivaţi să încurajeze Europa să renunţe la dependenţa de Rusia.

Uniunea Europeană intenţionează la rândul său să solicite Azerbaidjanului posibile livrări de urgenţă de gaze în goana de a pune la punct planuri de urgenţă în cazul în care o invazie de către Rusia a Ucrainei i-ar perturba alimentarea cu energie, relatează Financial Times.

Kadri Simson, comisarul european pe energie, va merge în Baku luna viitoare pentru a purta discuţii cu oficialii azeri.
Discuţiile avute în vedere cu un aliat al Moscovei sunt semn al profunzimii temerilor în UE cu privie la riscul unei intensificări a creşterii preţurilor energiei ca rezultat al unui război între Rusia şi Ucraina.
Simson a anunţat că va merge în Washington pe 7 februarie pentru a purta noi discuţii privitoare la livrările de energie.

O analiză a think-tank-ului Bruegel arată că, în condiţii de temperature normale, o creştere a importurilor de GNL ar putea preîntâmpina penurii severe de gaze în Europa în această iarnă, dar că acestea nu vor putea înlocui fiecare moleculeă pierdută dacă Rusia îşi suspendă exporturile.
În plus, nu toate ţările vor putea ajunge cu uşurinţă la GNL.

România nu poate importa gaze azere pentru că este amânată realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite ţării noastre, dar şi altor ţări din regiune să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul TAP. Bulgarii dau vina pentru amânări pe compania greacă Avax care construieşte interconectorul.

În regiune, Polonia are un terminal GNL în Swinoujscie, Ungaria va primi GNL de la Shell prin intermediul viitorului terminal Krk din Croaţia, Bulgaria a finalizat un acord de preluare a 20% din compania greacă Gastrade, care dezvoltă o facilitate plutitoare GNL în Alexandroupolis, iar în Muntenegru compania de stat EPCG a încheiat un parteneriat cu dezvoltatorul LNG Alliance din Singapore pentru realizarea unui terminal de import de GNL în portul Bar.

#gaz #import #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”