În caz de război cu Rusia americanii şi aliaţii lor vor aduce mai multe gaze în Europa. Cine va avea acces la ele?

Bulgaria deţine o participaţie semnificativă la un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia. Ungaria importă din Croaţia combustibil adus cu vaporul, în timp ce Polonia are propriul terminal de GNL. Şi Muntenegru are planuri în acest sens.

În contextul problemei ucrainene, s-a pus problema de unde vor putea cumpăra statele europene gaze dacă Rusia închide robinetul. O soluţie ar fi livrările mai mari de GNL dinspre SUA, Qatar şi alte state producătoare. Croaţia, Grecia, Ungaria, Bulgaria şi Polonia au acces la terminale de GNL. De asemenea, o soluţie ar fi ca Azerbaidjanul să trimită mai multe gaze în Europa prin noul său gazoduct TAP.

Acest combustibil este importat deja de Bulgaria, însă România şi Ungaria nu au acces la el deoarece din partea bulgară este întârziată realizarea unei conexiuni strategice cu Grecia. Aceasta cu toate că Bulgaria a dat dovadă de exces de zel când a construit un gazoduct pentru Gazprom.
Tensiunile în creştere de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina generează temeri că criza aprovizionării cu gaze din Europa ar putea deveni cu mult mai serioasă. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, iar livrările de gaze ruseşti au fost cu un sfert mai scăzute decât de obicei în ultimul an, însă liderii europeni se tem acum că o invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea anunţa o catastrofă energetică în eventualitatea suspendării exporturilor de gaze, scrie The Guardian, citat de Ziarul Financiar.

Oficialii SUA au anunţat că administraţia Biden se pregăteşte să finalizeze un acord cu ţări importante producătoare de gaze naturale lichefiate pentru livrarea de gaze către Europa, pentru ca aceasta să „poată trece de iarnă şi primăvară“. Însă planul nu este lipsit de dificultăţi.

Discuţiile se vor concentra probabil asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari producători de gaze din lume şi al doilea cel mai mare exportator de GNL după Australia. Libia ar putea ajuta de asemenea având în vedere producţia sa solidă de gaze şi apropierea faţă de continent.

Chiar Statele Unite ar putea juca un rol direct în întărirea aprovizionării Europei cu gaze. Un număr record de încărcături cu GNL au plecat din America având drept destinaţie porturile europene în ultima lună, iar americanii sunt extrem de motivaţi să încurajeze Europa să renunţe la dependenţa de Rusia.

Uniunea Europeană intenţionează la rândul său să solicite Azerbaidjanului posibile livrări de urgenţă de gaze în goana de a pune la punct planuri de urgenţă în cazul în care o invazie de către Rusia a Ucrainei i-ar perturba alimentarea cu energie, relatează Financial Times.

Kadri Simson, comisarul european pe energie, va merge în Baku luna viitoare pentru a purta discuţii cu oficialii azeri.
Discuţiile avute în vedere cu un aliat al Moscovei sunt semn al profunzimii temerilor în UE cu privie la riscul unei intensificări a creşterii preţurilor energiei ca rezultat al unui război între Rusia şi Ucraina.
Simson a anunţat că va merge în Washington pe 7 februarie pentru a purta noi discuţii privitoare la livrările de energie.

O analiză a think-tank-ului Bruegel arată că, în condiţii de temperature normale, o creştere a importurilor de GNL ar putea preîntâmpina penurii severe de gaze în Europa în această iarnă, dar că acestea nu vor putea înlocui fiecare moleculeă pierdută dacă Rusia îşi suspendă exporturile.
În plus, nu toate ţările vor putea ajunge cu uşurinţă la GNL.

România nu poate importa gaze azere pentru că este amânată realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite ţării noastre, dar şi altor ţări din regiune să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul TAP. Bulgarii dau vina pentru amânări pe compania greacă Avax care construieşte interconectorul.

În regiune, Polonia are un terminal GNL în Swinoujscie, Ungaria va primi GNL de la Shell prin intermediul viitorului terminal Krk din Croaţia, Bulgaria a finalizat un acord de preluare a 20% din compania greacă Gastrade, care dezvoltă o facilitate plutitoare GNL în Alexandroupolis, iar în Muntenegru compania de stat EPCG a încheiat un parteneriat cu dezvoltatorul LNG Alliance din Singapore pentru realizarea unui terminal de import de GNL în portul Bar.

#gaz #import #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.