În caz de război cu Rusia americanii şi aliaţii lor vor aduce mai multe gaze în Europa. Cine va avea acces la ele?

06 Feb. 2022, 20:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2022, 20:12 // Actual //  bani.md

Bulgaria deţine o participaţie semnificativă la un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia. Ungaria importă din Croaţia com­bus­tibil adus cu vaporul, în timp ce Polonia are propriul terminal de GNL. Şi Muntenegru are planuri în acest sens.

În contextul problemei ucrai­nene, s-a pus problema de unde vor putea cumpăra statele europene gaze dacă Rusia închide robinetul. O soluţie ar fi livrările mai mari de GNL dinspre SUA, Qatar şi alte state pro­ducătoare. Croaţia, Grecia, Ungaria, Bulgaria şi Polonia au acces la terminale de GNL. De asemenea, o soluţie ar fi ca Azerbaidjanul să trimită mai multe gaze în Europa prin noul său gazoduct TAP.

Acest combustibil este importat deja de Bulgaria, însă România şi Ungaria nu au acces la el deoarece din par­tea bulgară este întârziată reali­za­rea unei conexiuni strategice cu Grecia. Aceasta cu toate că Bulgaria a dat dovadă de exces de zel când a cons­truit un gazoduct pentru Gazprom.
Tensiunile în creştere de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina generează temeri că criza aprovizionării cu gaze din Europa ar putea deveni cu mult mai serioasă. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, iar livrările de gaze ruseşti au fost cu un sfert mai scăzute decât de obicei în ultimul an, însă liderii europeni se tem acum că o invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea anunţa o catastrofă energetică în eventualitatea suspendării exporturilor de gaze, scrie The Guardian, citat de Ziarul Financiar.

Oficialii SUA au anunţat că administraţia Biden se pregăteşte să finalizeze un acord cu ţări importante producătoare de gaze naturale lichefiate pentru livrarea de gaze către Europa, pentru ca aceasta să „poată trece de iarnă şi primăvară“. Însă planul nu este lipsit de dificultăţi.

Discuţiile se vor concentra probabil asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari producători de gaze din lume şi al doilea cel mai mare exportator de GNL după Australia. Libia ar putea ajuta de asemenea având în vedere producţia sa solidă de gaze şi apropierea faţă de continent.

Chiar Statele Unite ar putea juca un rol direct în întărirea aprovizionării Europei cu gaze. Un număr record de încărcături cu GNL au plecat din America având drept destinaţie porturile europene în ultima lună, iar americanii sunt extrem de motivaţi să încurajeze Europa să renunţe la dependenţa de Rusia.

Uniunea Europeană intenţionează la rândul său să solicite Azerbaidjanului posibile livrări de urgenţă de gaze în goana de a pune la punct planuri de urgenţă în cazul în care o invazie de către Rusia a Ucrainei i-ar perturba alimentarea cu energie, relatează Financial Times.

Kadri Simson, comisarul european pe energie, va merge în Baku luna viitoare pentru a purta discuţii cu oficialii azeri.
Discuţiile avute în vedere cu un aliat al Moscovei sunt semn al profunzimii temerilor în UE cu privie la riscul unei intensificări a creşterii preţurilor energiei ca rezultat al unui război între Rusia şi Ucraina.
Simson a anunţat că va merge în Washington pe 7 februarie pentru a purta noi discuţii privitoare la livrările de energie.

O analiză a think-tank-ului Bruegel arată că, în condiţii de temperature normale, o creştere a importurilor de GNL ar putea preîntâmpina penurii severe de gaze în Europa în această iarnă, dar că acestea nu vor putea înlocui fiecare moleculeă pierdută dacă Rusia îşi suspendă exporturile.
În plus, nu toate ţările vor putea ajunge cu uşurinţă la GNL.

România nu poate importa gaze azere pentru că este amânată realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite ţării noastre, dar şi altor ţări din regiune să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul TAP. Bulgarii dau vina pentru amânări pe compania greacă Avax care construieşte interconectorul.

În regiune, Polonia are un terminal GNL în Swinoujscie, Ungaria va primi GNL de la Shell prin intermediul viitorului terminal Krk din Croaţia, Bulgaria a finalizat un acord de preluare a 20% din compania greacă Gastrade, care dezvoltă o facilitate plutitoare GNL în Alexandroupolis, iar în Muntenegru compania de stat EPCG a încheiat un parteneriat cu dezvoltatorul LNG Alliance din Singapore pentru realizarea unui terminal de import de GNL în portul Bar.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău