Camilla va fi Regina Marii Britanii. Anunțul a fost făcut de Regina Elisabeta a II-a

06 Feb. 2022, 13:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2022, 13:18 // Actual //  bani.md

Regina Elisabeta a II-a, care duminică marchează șapte decenii de când este pe tronul Marii Britanii, a anunțat că dorește ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă numele de „regină” atunci când moștenitorul Coroanei, prințul Charles, va deveni rege, relatează BBC.

Într-un mesaj care marchează cea de-a 70-a aniversare a domniei sale, Regina Elisabeta a II-a a spus că este „dorința ei sinceră” ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă acest titlu.

Până acum, existau speculații că soția prințului Charles va fi numită „Prințesă consoartă”, dar în mesajul Reginei Elisabeta a II-a cu ocazia Jubileului de Platină se spune că, „atunci când va veni acel moment”, Camilla trebuie să devină „regina consoartă”.

Mesajul reginei, transmis cu ocazia aniversării urcării sale pe tron, în 1952, tranșează astfel direct problema nerezolvată a viitorului titlu al ducesei de Cornwall.

Titlul de „regină consoartă” se referă la soția unui rege aflat pe tron, astfel că ducesa de Cornwall va avea titulatura de „Regina Camilla”, atunci când Charles va deveni rege.

Un purtător de cuvânt al Clarence House a declarat că Prințul de Wales și Ducesa de Cornwall au fost „emoționați și onorați” de cuvintele reginei.

Camilla și Charles sunt căsătoriți din 2005, iar ducesa este cea de-a doua soție a prințului de Wales, după prințesa Diana, de care a divorțat în 1996 și care a murit într-un accident de mașină un an mai târziu, în 1997.

Camilla, în vârstă de 74 de ani, s-a implicat din ce în ce mai mult în ultimul timp în activități publice și de caritate, iar sprijinul personal al reginei vine după un alt gest semnificativ făcut de Elisabeta a II-a de Anul Nou, când a anunțat că ducesa de Cornwall devine membră a Ordinului Jartierei – cel mai înalt ordin cavaleresc.

Regina Elisabeta a II-a este primul monarh din istoria Marii Britanii care ajunge la Jubileul de Platină, adică la 70 de ani de domnie. Regina a declarat că urcarea ei pe tron este o zi pe care chiar și după 70 de ani și-o amintește la fel de bine, marcând atât moartea tatălui său, regele George al VI-lea, cât și începutul domniei sale.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.