Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede, prin atacuri cibernetice. Ce a făcut cu banii?

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU, citat de BBC.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU, vineri.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#criptomonede #ONU #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.