Directorul ASP: De ce nu se ieftinește perfectarea pașapoartelor, după deconspirarea schemei de milioane

Directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, explică de ce prețul perfectării pașapoartelor nu scade după deconspirarea schemei privind blanchetele actelor de identitate. Deși dosarul a fost trimis Procuraturii Anticorupție, deocamdată investigațiile bat pasul pe loc, iar contractul cu compania străină nu este anulat. În plus, chiar dacă banii nu mai sunt transferați companiei din Bulgaria, prețul perfectării actelor rămâne neschimbat, până când se va demonstra în instanță că este vorba despre o schemă de delapidare a banilor publici. Mai multe declarații pe subiect au fost făcute, potrivit IPN, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de duminică, 6 februarie curent.

Încă la preluarea mandatului din vara trecută, directorul ASP a făcut publică schema frauduloasă din cadrul instituției, prin intermediul căreia, fiecare cetățean achita o sumă suplimentară pentru perfectarea pașapoartelor. La perfectarea fiecărui pașaport se lua o taxă de tip „royalty” de peste 13 euro. Pe perioada fostelor conduceri ASP, banii erau transferați unei companii din străinătate care se ocupa de „tipărirea” actelor. Mircea Eșanu spune că deși a pus la dispoziția Procuraturii toate actele ce confirmă prezența unei scheme, nu există finalitate pe acest caz.

„La perfectarea fiecărui pașaport s-a perceput o taxă suplimentară de 13,5-14 euro. 40% din costul unui pașaport pleca în altă parte. Astăzi acest dosar se află la Procuratura Anticorupție. Însă pe acest dosar nu văd nicio mișcare. Mă deranjează această pauză de la Procuratură, pentru că deocamdată doar noi avem convingerea că asta este o fraudă, ea trebuie demonstrată, până la proba contrarie. Deocamdată, ASP este în situația să achite acești bani. Această companie este o imprimerie privată, așa cum în România sau Ucraina este imprimeria națională, este o tipografie”.

Directorul ASP mai adaugă că atât timp cât instanța nu anulează acest contract, instituția nu poate reduce prețul pașapoartelor. Totuși, banii nu mai sunt transferați companiei buclucașe din Bulgaria, ci rămân în bugetul ASP.

„Deocamdată, avem angajamente contractuale, contractul pe care îl avem încă nimeni nu l-a anulat. Banii se duc la ASP, noi am acoperit toate datoriile pe care ASP le avea către instituțiile creditoare, la 3 bănci, noi am reușit cu aceste economii să închidem complet datoriile. Astăzi ASP nu mai are un leu datorii către instituțiile bancare. Când am preluat mandatul, ASP avea datorii de 180 de milioane de lei. Pot să bănuiesc doar că banii din această schemă s-au regăsit, inclusiv, în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale”.

Din anul 2014, de când a fost pusă la cale schema, peste 40 de milioane de euro, din banii cetățenilor care și-au perfectat actele, au ajuns în conturile companiei străine.

#mircea esanu #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forțele ruse au atacat, pe 9 august, podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa–Reni, una dintre principalele artere care asigură legătura dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Lovitura ar fi urmărit perturbarea exporturilor ucrainene redirecționate pe uscat după intensificarea atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Informațiile cu privire la amploarea pagubelor sunt contradictorii. Unele surse militare ruse au afirmat că podul ar fi fost distrus, în timp ce alte canale rusești au publicat imagini din care ar rezulta că acesta a rămas funcțional.

O publicație locală din Ismail a relatat că podul a fost avariat. Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat, la rândul său, restricționarea temporară a circulației pe traseul M-15 în urma atacurilor rusești.

Podul Maiaki a mai fost vizat de forțele ruse și în decembrie 2025. Infrastructura face parte dintr-un coridor rutier strategic utilizat pentru transportul mărfurilor spre punctele de frontieră cu Republica Moldova și, mai departe, către România și Uniunea Europeană.

Analiștii ISW consideră că Rusia încearcă să lovească inclusiv rutele terestre alternative folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor și al altor mărfuri, după ce atacurile asupra infrastructurii portuare au redus capacitatea de transport maritim.

Campania rusă împotriva porturilor ucrainene din regiunea Odesa și a navelor care intră în porturile de la Marea Neagră s-a intensificat din luna iulie. Ministerul ucrainean al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor susține că, doar în iulie, au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave din coridorul maritim ucrainean.

Uniunea Agrară Ucraineană estima anterior că atacurile cu rachete și drone au redus cu aproximativ o treime capacitatea țării de a exporta cereale. În aceste condiții, Kievul a început să utilizeze mai intens rutele alternative de pe Dunăre și coridoarele terestre care trec prin apropierea Republicii Moldova.

Atacul asupra podului Maiaki s-a produs în timpul unui nou val de lovituri asupra regiunii Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 august 11 rachete de diferite tipuri și până la 100 de drone asupra regiunii. Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât o rachetă, cinci muniții de tip Banderol și 72% dintre drone.

Autoritățile ucrainene au raportat lovituri în nouă locații, inclusiv asupra infrastructurii portuare și rezidențiale. Cel puțin opt persoane ar fi fost rănite, iar în mai multe raioane ale regiunii Odesa s-au produs întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă.

ISW apreciază că Moscova încearcă să transfere presiunea de pe coridorul maritim asupra rutelor terestre, pentru a bloca exporturile de cereale și a afecta economia Ucrainei.