Directorul ASP: De ce nu se ieftinește perfectarea pașapoartelor, după deconspirarea schemei de milioane

Directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, explică de ce prețul perfectării pașapoartelor nu scade după deconspirarea schemei privind blanchetele actelor de identitate. Deși dosarul a fost trimis Procuraturii Anticorupție, deocamdată investigațiile bat pasul pe loc, iar contractul cu compania străină nu este anulat. În plus, chiar dacă banii nu mai sunt transferați companiei din Bulgaria, prețul perfectării actelor rămâne neschimbat, până când se va demonstra în instanță că este vorba despre o schemă de delapidare a banilor publici. Mai multe declarații pe subiect au fost făcute, potrivit IPN, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de duminică, 6 februarie curent.

Încă la preluarea mandatului din vara trecută, directorul ASP a făcut publică schema frauduloasă din cadrul instituției, prin intermediul căreia, fiecare cetățean achita o sumă suplimentară pentru perfectarea pașapoartelor. La perfectarea fiecărui pașaport se lua o taxă de tip „royalty” de peste 13 euro. Pe perioada fostelor conduceri ASP, banii erau transferați unei companii din străinătate care se ocupa de „tipărirea” actelor. Mircea Eșanu spune că deși a pus la dispoziția Procuraturii toate actele ce confirmă prezența unei scheme, nu există finalitate pe acest caz.

„La perfectarea fiecărui pașaport s-a perceput o taxă suplimentară de 13,5-14 euro. 40% din costul unui pașaport pleca în altă parte. Astăzi acest dosar se află la Procuratura Anticorupție. Însă pe acest dosar nu văd nicio mișcare. Mă deranjează această pauză de la Procuratură, pentru că deocamdată doar noi avem convingerea că asta este o fraudă, ea trebuie demonstrată, până la proba contrarie. Deocamdată, ASP este în situația să achite acești bani. Această companie este o imprimerie privată, așa cum în România sau Ucraina este imprimeria națională, este o tipografie”.

Directorul ASP mai adaugă că atât timp cât instanța nu anulează acest contract, instituția nu poate reduce prețul pașapoartelor. Totuși, banii nu mai sunt transferați companiei buclucașe din Bulgaria, ci rămân în bugetul ASP.

„Deocamdată, avem angajamente contractuale, contractul pe care îl avem încă nimeni nu l-a anulat. Banii se duc la ASP, noi am acoperit toate datoriile pe care ASP le avea către instituțiile creditoare, la 3 bănci, noi am reușit cu aceste economii să închidem complet datoriile. Astăzi ASP nu mai are un leu datorii către instituțiile bancare. Când am preluat mandatul, ASP avea datorii de 180 de milioane de lei. Pot să bănuiesc doar că banii din această schemă s-au regăsit, inclusiv, în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale”.

Din anul 2014, de când a fost pusă la cale schema, peste 40 de milioane de euro, din banii cetățenilor care și-au perfectat actele, au ajuns în conturile companiei străine.

#mircea esanu #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).