Se încinge lupta pentru una dintre cele mai mici bănci din Moldova. BNM prinsă în lațul deciziei Curții de Apel

Deși compania IuteCredit Europe din Estonia a primit acceptul Băncii Naționale a Moldovei pentru a cumpăra peste 50% din acțiunile Energbank, foștii acționari continuă lupta pentru controlul băncii. Aceștia au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel pentru faptul că au fost deposedați de acțiuni.

La finele anului trecut, Curtea de Apel Chişinău a anulat trei hotărâri BNM, inclusiv Hotărârea nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC Energbank”. Decizia motivată nu a fost încă publicată, dar ea este executorie.

Banca Națională a Moldovei consideră ilegală decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021 privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 și, drept urmare, a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Concomitent, BNM a solicitat suspendarea executării acestei decizii până la soluționarea irevocabilă a litigiului”, susţine autoritatea bancară într-un răspuns pentru Mold-Street.com.

Totodată, BNM menţionează că, potrivit legii, „decizia Curţii de Apel nu anulează efectele deja produse ale hotărârii respective și ale actelor subsecvente”.

„Respectiv, având în vedere că acțiunile deținute în capitalul BC Energbank SA de către majoritatea acționarilor vizați de hotărârea BNM au fost anulate de către Energbank SA, acești acționari nu pot reintra în posesia lor. Decizia Curţii de Apel privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 nu atinge dreptul unor cumpărători de a achiziționa acțiunile emise și expuse spre vânzare de către BC Energbank SA în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă acționarii la care se referă hotărârea BNM menționată consideră că le-ar fi fost cauzat un prejudiciu material, aceștia au dreptul de a acționa în modul stabilit de lege”, afirmă Banca Naţională a Moldovei.

Instituţia mai precizează că „deciziile BNM sunt emise în strictă conformitate cu legislația în vigoare”.

„Se încearcă preluarea unei bănci cu câteva sute milioane de lei”

Ion Păduraru: cu bani mici se preia o bancă cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat

Avocatul Ion Păduraru, fost ministru al Justiţiei, susţine că prin măsurile luate în anul 2019, Banca Naţională a admis un abuz faţă de acţionarii Energbank, care ar fi fost comis „sub drapelul fals al executării unor obligații față de structurile financiare internaționale (FMI și BM)”.

Acest caz este unul ieșit din comun. Mi-am făcut impresia că „atacul” BNM asupra Energbank (au fost sancționaţi circa 75% din acţionari) făcea parte dintr-un plan elaborat și pregătit în timpurile de tristă faimă. Când spun pregătit, mă refer și la crearea unor mecanisme simple și eficiente de preluare cu „bani mici” a unei bănci mici, dar prospere, cu active reale, inclusiv cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat”, afirmă Ion Păduraru, care apără interesele a patru acţionari ai Energbank.

În acest sens, el aduce ca argument art.52/1 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor, introdus prin Legea nr.110/2018, care „reprezintă tocmai acel mecanism, care trebuia să fie aplicat în procesul de preluare a controlului asupra băncii prin procurarea acțiunilor la prețul minim posibil”.

În plus, Ion Păduraru spune că trebuie de ținut cont şi de faptul că, potrivit Legii privind activitatea băncilor, „nimeni nu poate procura acțiunile nou-emise expuse spre vânzare într-un număr semnificativ (peste un procent) fără aprobarea BNM. Adică, surprize nu puteau fi. Cerc închis”.

În iunie 2020, avocatul a făcut şi un denunţ penal la Procuratura Generală, acuzând Banca Naţională de acţiuni ilicite, aplicarea selectivă a legii şi abuz de putere care s-au soldat cu urmări grave.

Denunțul depus la Procuratură a fost examinat de CNA și s-a finalizat, însă, cu nepornirea urmăririi penale.

Anterior Octavian Armaşu, guvernatorul BNM, a susţinut că acestea şi alte litigii iniţiate de foşti acţionari de bănci, dar şi plângerile la organele penale, ar pune în pericol reformele implementate de instituţie.

Energbank a intrat sub supravegherea BNM în 2019

La începutul lunii ianuarie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat achiziționarea de către AS IuteCredit Europe (Estonia) a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50% din capitalul social al Energabank”, potrivit deciziei BNM.

În data de 10 ianuarie, IuteCredit a achiziționat deja 10% din acțiunile Energabank, pentru care a plătit 34 mil. de lei. Într-un interviu, Tarmo Sild, CEO Iute Credit din Estonia spunea că valoarea Energbank este estimată la 15 mil. de euro și intenționează să achiziționeze pachetul de control.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie 2021, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

Energabnk a fost sub supravegherea BNM timp de treo ani, după ce la 11 ianuarie 2019, banca a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM. În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

Prețul inițial de vânzare a unei acțiuni dintr-un pachet de 35,67% a fost stabilit la 283,99 lei, iar pentru celelalte pachete – 212,42 lei. În același timp, prețul estimat al acțiunilor băncii la data primei expuneri spre vânzare (noiembrie 2019) depășea cifra de 330 lei per acțiune.

În final, la data expirării perioadei de 6 luni, acordate prin lege pentru vânzarea separată a acțiunilor, majoritatea absolută a acțiunilor a rămas nevândute. Ultimul preț de vânzare a acțiunilor a fost stabilit de 91,25 lei pentru o acțiune

#achziție #Energabnk #IuteCredit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna