Se încinge lupta pentru una dintre cele mai mici bănci din Moldova. BNM prinsă în lațul deciziei Curții de Apel

07 Feb. 2022, 09:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
07 Feb. 2022, 09:46 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Deși compania IuteCredit Europe din Estonia a primit acceptul Băncii Naționale a Moldovei pentru a cumpăra peste 50% din acțiunile Energbank, foștii acționari continuă lupta pentru controlul băncii. Aceștia au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel pentru faptul că au fost deposedați de acțiuni.

La finele anului trecut, Curtea de Apel Chişinău a anulat trei hotărâri BNM, inclusiv Hotărârea nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC Energbank”. Decizia motivată nu a fost încă publicată, dar ea este executorie.

Banca Națională a Moldovei consideră ilegală decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021 privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 și, drept urmare, a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Concomitent, BNM a solicitat suspendarea executării acestei decizii până la soluționarea irevocabilă a litigiului”, susţine autoritatea bancară într-un răspuns pentru Mold-Street.com.

Totodată, BNM menţionează că, potrivit legii, „decizia Curţii de Apel nu anulează efectele deja produse ale hotărârii respective și ale actelor subsecvente”.

„Respectiv, având în vedere că acțiunile deținute în capitalul BC Energbank SA de către majoritatea acționarilor vizați de hotărârea BNM au fost anulate de către Energbank SA, acești acționari nu pot reintra în posesia lor. Decizia Curţii de Apel privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 nu atinge dreptul unor cumpărători de a achiziționa acțiunile emise și expuse spre vânzare de către BC Energbank SA în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă acționarii la care se referă hotărârea BNM menționată consideră că le-ar fi fost cauzat un prejudiciu material, aceștia au dreptul de a acționa în modul stabilit de lege”, afirmă Banca Naţională a Moldovei.

Instituţia mai precizează că „deciziile BNM sunt emise în strictă conformitate cu legislația în vigoare”.

„Se încearcă preluarea unei bănci cu câteva sute milioane de lei”

Ion Păduraru: cu bani mici se preia o bancă cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat

Avocatul Ion Păduraru, fost ministru al Justiţiei, susţine că prin măsurile luate în anul 2019, Banca Naţională a admis un abuz faţă de acţionarii Energbank, care ar fi fost comis „sub drapelul fals al executării unor obligații față de structurile financiare internaționale (FMI și BM)”.

Acest caz este unul ieșit din comun. Mi-am făcut impresia că „atacul” BNM asupra Energbank (au fost sancționaţi circa 75% din acţionari) făcea parte dintr-un plan elaborat și pregătit în timpurile de tristă faimă. Când spun pregătit, mă refer și la crearea unor mecanisme simple și eficiente de preluare cu „bani mici” a unei bănci mici, dar prospere, cu active reale, inclusiv cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat”, afirmă Ion Păduraru, care apără interesele a patru acţionari ai Energbank.

În acest sens, el aduce ca argument art.52/1 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor, introdus prin Legea nr.110/2018, care „reprezintă tocmai acel mecanism, care trebuia să fie aplicat în procesul de preluare a controlului asupra băncii prin procurarea acțiunilor la prețul minim posibil”.

În plus, Ion Păduraru spune că trebuie de ținut cont şi de faptul că, potrivit Legii privind activitatea băncilor, „nimeni nu poate procura acțiunile nou-emise expuse spre vânzare într-un număr semnificativ (peste un procent) fără aprobarea BNM. Adică, surprize nu puteau fi. Cerc închis”.

În iunie 2020, avocatul a făcut şi un denunţ penal la Procuratura Generală, acuzând Banca Naţională de acţiuni ilicite, aplicarea selectivă a legii şi abuz de putere care s-au soldat cu urmări grave.

Denunțul depus la Procuratură a fost examinat de CNA și s-a finalizat, însă, cu nepornirea urmăririi penale.

Anterior Octavian Armaşu, guvernatorul BNM, a susţinut că acestea şi alte litigii iniţiate de foşti acţionari de bănci, dar şi plângerile la organele penale, ar pune în pericol reformele implementate de instituţie.

Energbank a intrat sub supravegherea BNM în 2019

La începutul lunii ianuarie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat achiziționarea de către AS IuteCredit Europe (Estonia) a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50% din capitalul social al Energabank”, potrivit deciziei BNM.

În data de 10 ianuarie, IuteCredit a achiziționat deja 10% din acțiunile Energabank, pentru care a plătit 34 mil. de lei. Într-un interviu, Tarmo Sild, CEO Iute Credit din Estonia spunea că valoarea Energbank este estimată la 15 mil. de euro și intenționează să achiziționeze pachetul de control.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie 2021, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

Energabnk a fost sub supravegherea BNM timp de treo ani, după ce la 11 ianuarie 2019, banca a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM.  În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

Prețul inițial de vânzare a unei acțiuni dintr-un pachet de 35,67% a fost stabilit la 283,99 lei, iar pentru celelalte pachete – 212,42 lei. În același timp, prețul estimat al acțiunilor băncii la data primei expuneri spre vânzare (noiembrie 2019) depășea cifra de 330 lei per acțiune.

În final, la data expirării perioadei de 6 luni, acordate prin lege pentru vânzarea separată a acțiunilor, majoritatea absolută a acțiunilor a rămas nevândute. Ultimul preț de vânzare a acțiunilor a fost stabilit de 91,25 lei pentru o acțiune

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.