Toyota, afectată de criza globală de cipuri. Profiturile au scăzut considerabil

Gigantul japonez al industriei auto Toyota și-a văzut profiturile scăzute cu 21% în ultimele trei luni ale anului 2021, deoarece deficitul global de cipuri a lovit producția.

Compania a spus că profitul operațional în al treilea trimestru a fost de 784,4 miliarde de yeni (6,8 miliarde de dolari). Cel mai bine vândut producător de automobile din lume și-a redus, de asemenea, ținta anuală de producție cu 500.000 de vehicule, la 8,5 milioane.

Se întâmplă în timp ce producătorii din întreaga lume se luptă să găsească suficiente microprocesoare pentru produsele lor.

„Ne cerem scuze sincere pentru neplăcerile cauzate clienților noștri din cauza seriei de reduceri ale volumului de producție din vara trecută. Lucrăm pentru a restabili cât mai curând producția completă”, a spus Toyota într-un comunicat.

În septembrie, Toyota și-a redus producția de vehicule la nivel mondial cu 40% din cauza penuriei de cipuri. Compania a anunțat, de asemenea, o serie de suspendări de producție în ultimele luni din cauza lipsei de piese, deoarece pandemia lovește lanțurile de aprovizionare.

Producătorii de automobile rivali, inclusiv Volkswagen, General Motors, Ford, Nissan, Daimler, BMW și Renault, au redus, de asemenea, producția de vehicule în ultimele luni.

„Lipsa de cipuri va afecta în continuare Toyota în 2022, dar probabil că vor gestiona orice provocări mai bine decât colegii lor”, a declarat Tu Le, directorul general al Sino Auto Insights, pentru BBC. „Cred că ei văd de fapt oportunități în criză datorită încrederii lor în gestionarea penuriei mai bine decât GM și VW. Deci relativ, văd Toyota având un an puternic în comparație cu concurenții”, a adăugat el.

Luna trecută, Toyota și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de mașini din lume, în timp ce și-a mărit avantajul față de cel mai apropiat rival VW. Separat, în ianuarie Toyota a avertizat clienții din Japonia că vor trebui să aștepte până la patru ani pentru a primi livrarea noului său SUV Land Cruiser.

Firma a spus că întârzierea nu a fost legată de deficitul global de cipuri sau de criza lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, a refuzat să comenteze motivele din spatele termenului lung de livrare.

Lansat în 1951, Land Cruiser este cel mai vândut vehicul Toyota, cu un total de 10,6 milioane vândute în august anul trecut.

Pandemia a înregistrat o creștere a cererii de electronice de larg consum și dispozitive medicale, care conțin toate cipuri de computer. Asta însemna că nu mai erau suficienți semiconductori pentru producătorii de automobile. Când deficitul global de cipuri a lovit industria auto la începutul anului trecut, Toyota era relativ bine pregătită în comparație cu rivalii săi. S-a confruntat cu o problemă similară în urma unui cutremur și a unui tsunami cu un deceniu mai devreme. Pe atunci, fabricile de fabricare a cipurilor au fost avariate, ceea ce a însemnat întreruperi majore de producție pentru Toyota și alți producători de automobile. Toyota și-a revizuit lanțul de aprovizionare și a început stocarea. Asta însemna că avea destui semiconductori pentru a rezista luni de zile.

Dar, pe măsură ce pandemia a prelungit, aceste stocuri sunt în scădere, iar compania se așteaptă acum să-și rateze obiectivul de producție globală. Iar analiştii prevăd că deficitul de cipuri ar putea dura până anul viitor.

Există totuși niște vești bune. În ultimele luni, au avut loc investiții majore în fabrici special pentru fabricarea de cipuri pentru industria auto.

Producătorii de cipuri se luptă acum pentru a câștiga clienți în sectorul auto, după ce deficitul de semiconductori a evidențiat dimensiunea pieței, mai ales că industria în creștere a vehiculelor electrice (EV) necesită o tehnologie și mai avansată.

Pe lângă depășirea deficitului de cipuri, Toyota trebuie, de asemenea, să-și ajungă din urmă rivalii de pe piața vehiculelor electrice dacă dorește să-și păstreze titlul de cel mai bine vândut producător de mașini din lume.

#toyota #vanzari #productie #cipuri #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.