Ca să salveze economia, turcii vor trebui să renunțe la aurul pe care-l țin în casă. Dețin circa 5 mii de tone

Turcii vor fi încurajați să-și convertească aurul în lire. Ministrul turc de Finanțe a declarat, în cadrul unei întâlniri cu investitorii la Londra, că va anunța la sfârșitul acestei săptămâni o schemă pentru a aduce în sistemul bancar aurul ținut la saltea de gospodării, potrivit Reuters.

Păstrarea economiilor în aur, acasă, are o lungă tradiție în Turcia.

Se estimează că persoanele fizice dețin aproximativ cinci mii de tone de aur, cu o valoare cuprinsă între 250 și 350 de miliarde de dolari.

Oficialul nu a dat alte detalii în legătură cu schema propusă și nici nu a spus cum va funcționa aceasta.

Economiștii spun însă că măsura are în vedere susținerea lirei turcești, care anul trecut s-a depreciat cu 44 la sută în raport cu dolarul american.

Măsura vine după ce în decembrie Ankara a introdus o altă schemă pentru a încuraja localnicii să-și transforme în lire economiile în valută, în cadrul unui plan de protecție a depozitelor, care prevede și compensații acordate deponenților pentru orice pierdere cauzată de deprecierea monedei naționale.

Prăbușirea monedei naționale a avut loc pe fondul inflației ridicate, de aproape 50 la sută în ianuarie, alimentată de politica neconvențională a președintelui Erdogan de a reduce dobânzile.

#lira turceasca #aur #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina