UE a înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 10 miliarde de euro. China - principalul partener comercial

Uniunea Europeană a înregistrat în decembrie un deficit al balanţei comerciale de 10 miliarde de euro, faţă de un plus de 29,3 miliarde de euro în perioada similară din 2020, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 198,2 miliarde de euro, în creştere cu 12,5% faţă de decembrie 2020, în timp ce importurile UE au urcat cu 41,8%, până la 208,2 miliarde de euro.

Zona euro a înregistrat în decembrie 2021 un deficit al balanţei comerciale de 4,6 miliarde de euro, faţă de un plus de 28,3 miliarde de euro în perioada similară din 2020, în principal în urma majorării importurilor de energie, scrie Agerpres.

În 2021, UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 68,9 miliarde de euro, faţă de un plus de 215,8 miliarde de euro în 2020, în timp ce zona euro a raportat un excedent de 128,4 miliarde de euro, de la un plus de 233,9 miliarde de euro. Anul trecut, cea mai semnificativă creştere, atât pentru fluxurile de import, cât şi de export, a fost înregistrată în sectorul energiei, ceea ce a dus la o înrăutăţire severă a deficitului pe segmentul de energie în UE (minus 276,7 miliarde de euro în 2021 comparativ cu minus 157,2 miliarde de euro în 2020).

În urma încheierii perioadei de tranziţie, importurile UE pe relaţia cu Marea Britanie au scăzut semnificativ în 2021, respectiv cu 13,6%, în timp ce exporturile au urcat cu 1,9%.

În 2021, China a fost principalul partener comercial al UE. Acest rezultat vine în urma creşterii importurilor (cu 22,6%) şi a exporturilor (cu 10,1%), în timp ce pe relaţia cu SUA a fost înregistrat un avans al importurilor de 14,3% şi o creştere a exporturilor de 13,1%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în 2021 exporturile au crescut cu 20%, până la 73,9 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 22%, la 98,4 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 24,4 miliarde de euro, comparativ cu 18,7 miliarde de euro în 2020.

#balanta comerciala #deficit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.