ANRE ține moldovenii în suspans. Vom afla săptămâna viitoare dacă vor crește tarifele la energie electrică

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) anunță că ședința publică preconizată pentru 16 februarie și în care urmau să fie discutate noile prețuri pentru energia electrică a fost contramandată și reprogramată pentru data de 23 februarie. Motivele anulării ședinței nu au fost anunțate. În cadrul ședinței urma să se decidă dacă va crește sau nu tariful la energia electrică.

Pe ordinea de zi a ședinței erau incluse cinci subiecte, printre care și cele legate de reglementarea prețului de furnizare a energiei electrice de către „Premier Energy” și „Furnizarea Energiei Electrice Nord”.

Aminrim că, „Premier Energy” a solicitat de la ANRE majorarea tarifului pentru energia electrică pentru consumatorii casnici de la 1,51 lei pe kWh la 2,79 lei/kWh, în timp ce furnizorul de energie electrică din nordul țării, FEE Nord, a solicitat o majorare de la 2,08 lei la 3,06 lei pe kWh, începând cu 1 februarie 2022.

#tarif #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.