Plățile cu cardul Mastercard de la maib te pot duce la finala UEFA Champions League Final

16 Feb. 2022, 10:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
16 Feb. 2022, 10:51 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cardul Mastercard de la maib îți oferă șansa de a asista direct din tribune la cel mai așteptat meci de fotbal – UEFA Champions League Final.

Promoția este organizată în perioada 14.02.200-29.04.2022 și tu poți fi printre cei 3 mari câștigători care vor primi bilete la meci pentru 2 persoane. Pentru a participa în promoție e necesar să efectuezi cel puțin o plată de peste 400 de lei cu cardul Mastercard de la maib și neapărat să te înregistrezi pe site-ul uefa.maib.md.

Fiecare câștigător va primi nu doar 2 bilete la finala campionatului, dar va mai beneficia gratuit de bilete avia tur-retur, transfer de la aeroport și înapoi, 2 nopți de cazare (cameră dublă), transport în ziua meciului și premii speciale de la UEFA Champions League.

Și asta nu e tot! 30 de clienți maib, care vor efectua plăți cu cardul Mastercard, vor beneficia de certificate de 1000 de lei fiecare pentru cumpărături în magazinul adidas. O dată la 2 săptămâni va fi organizată extragerea câștigătorilor și se vor oferi câte 6 certificate – cadou. Marea extragere a celor 3 clienți maib va avea loc pe 02 mai.

Achită cu cardul Mastercard de la maib, înregistrează-te pe uefa.maib.md și mărește-ți șansele de câștig.

Încă nu ai un card Mastercard de la maib? Îți propunem să deschizi cardul gama și să profiți de mai multe avantaje: cashback de până la 15%, servicii premium, cardul de debit se transformă ușor într-un card de credit etc.

Cum să-l deschizi? Comandă cardul gama prin aplicația mobilă maibank, cu livrare la domiciliu sau vino la orice sucursală maib.

Pentru mai multe detalii accesează Programul campaniei sau apelează Contact Center la 1313.

P.

01 Aug. 2026, 10:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2026, 10:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cea mai mare vulnerabilitate a Aeroportului Internațional Chișinău nu o reprezintă cozile la controlul de securitate, lipsa locurilor de parcare sau aglomerația din terminal, ci starea pistei principale de decolare și aterizare, susțin autorii paginii de specialitate Runway 08.

Într-o analiză publicată pe Facebook, aceștia afirmă că pista 08/26, de care depinde siguranța operațiunilor de zbor, a ajuns într-o stare avansată de uzură, iar problema este ignorată de conducerea aeroportului.

„Adevărata problemă majoră de care depinde însăși siguranța fiecărui zbor  este starea dezastruoasă a pistei 08-26. Un «elefant din cameră» pe care managementul aeroportului continuă să-l ignore”, se arată în postare.

Potrivit autorilor, pista principală a fost construită în 1986, iar în acest an împlinește 40 de ani, deși durata inițială de exploatare era de doar 20 de ani.

Runway 08 amintește că primele lucrări de reabilitare au început abia în 2017, când au fost reconstruiți aproximativ 580 de metri din cei 3.590 de metri ai pistei. Pentru a evita suspendarea zborurilor, aeroportul a pus ulterior în funcțiune pista secundară 09/27, amenajată pe vechea cale de rulare, însă aceasta a fost concepută doar ca o soluție temporară și operează cu restricții pentru companiile aeriene.

Potrivit analizei, proiectul de modernizare completă a pistei 08/26 a fost planificat de două ori și anulat de fiecare dată. Prima încercare a fost în 2020, însă lucrările au fost suspendate din cauza pandemiei COVID-19. A doua era programată pentru 2022, dar a fost abandonată după invazia Rusiei în Ucraina și închiderea spațiului aerian al Republicii Moldova.

Autorii postării susțin că, după redeschiderea traficului aerian și revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului, accentul s-a mutat pe alte proiecte, precum extinderea terminalului, dezvoltarea unui hub cargo la Mărculești sau conexiuni feroviare, în timp ce reabilitarea pistei principale continuă să fie amânată.

„Când se va relua reparația pistei 08/26 nu știm. Cert este că, deocamdată, accentul pare să fie pus pe alte priorități decât infrastructura critică”, conchid autorii analizei.