Un oligarh rus implicat în scandalul dintre Angelina Jolie și Brad Pitt. A cumpărat o podgorie de milioane

18 Feb. 2022, 18:05
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
18 Feb. 2022, 18:05 // Au Bani //  MD Bani

Brad Pitt o dă în judecată pe fosta lui soție, Angelina Jolie, pentru că și-a vândut acțiunile firmei care administrează moșia Chateau Miraval, podgoria franceză pe care au cumpărat-o împreună, scrie BBC. Actrița și-a vândut acțiunile unui oligarh și producător de băuturi alcoolice din Rusia fără să se consulte cu Pitt.

Cuplul a cumpărat Chateau Miraval în 2008 și s-au căsătorit acolo 6 ani mai târziu. Pitt a spus că el și soția sa de la acea vreme au fost de acord să nu își vândă acțiunile fără a avea consimțământul celuilalt.

Avocații lui Pitt, câștigător a două premii Oscar, au spus că Chateau Miraval, care cuprinde o vilă și o podgorie din sudul Franței, a „devenit pasiunea lui Pitt” și, sub conducerea sa, s-a transformat într-o poveste de renume internațional” care valorează multe milioane de dolari.

Documentele legale depuse joi în Los Angeles arată că Pitt a ajutat la consolidarea rentabilității podgoriei, care „produce unul dintre cele mai renumite vinuri rozé”.

Iuri Shefler, oligarhul rus care a cumpărat acțiunile Angelinei Jolie

Pitt susține că Jolie și-a vândut partea ei din acțiuni unui oligarh rus și producător de băuturi alcoolice, Iuri Shefler, fără să-i aducă la cunoștință tranzacția.

„Ea și-a vândut acțiunile în cunoștință de cauză și cu intenția ca Shefler și afiliații săi să încerce să preia controlul asupra afacerii pentru care Pitt și-a devotat viața și pentru a submina investiția lui Pitt în Miraval”, se arată în documente.

Avocații actorului au spus că acțiunea actriței a fost făcută cu intenția de a-i cauza „un prejudiciu nejustificat” lui Pitt, care a investit capital și a făcut eforturi mari pentru a-și susține afacerea cu vinuri.

Avocații actorului: Jolie a profitat de pe urma afacerii, deși nu s-a implicat deloc

În documente se mai menționează și faptul că Pitt a contribuit 60% din suma de achiziționare a proprietății din Franța, iar Jolie a plătit restul de 40%, scrie Sky News. Avocații actorului au mai spus că Jolie nu s-a implicat deloc în eforturile de dezvoltare a activităților întreprinse la Chateau Miraval, cu toate că „a beneficiat” de pe urma succesului afacerii.

Proprietatea Miraval, aflată în satul Correns din sud-estul Franței, a fost cumpărată de fostul cuplu cu o sumă aproximativă de 25 de milioane de euro, potrivit BBC.

Jolie „l-a informat pe Pitt în scris” cu privire la decizia ei de a-și vinde acțiunile lui Shefler în ianuarie 2021, menționând că a ajuns la „această decizie dureroasă cu multă tristețe”, potrivit procesului.

Avocații lui Pitt au solicitat judecarea procesului de către un juriu. Jolie nu a oferit încă niciun comentariu.

Pitt și Jolie au avut o relație de 10 ani, înainte să se căsătorească în 2014. Jolie a intentat divorțul în 2016. Cei doi au șase copii împreună, dintre care trei sunt adoptați.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!