Atacul Rusiei asupra Ucrainei ar putea anunţa o renaştere a Războiului Rece în Europa, cu două blocuri înarmate până în dinţi, care îşi vor îndrepta armele nucleare unul spre celălalt peste o cortină de fier, spun politicienii şi experţii.
Invazia Rusiei în Ucraina ar putea marca coborârea unei noi cortine de fier peste Europa. O nouă eră cu două blocuri înarmate până în dinţi
Declaraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia atacul Moscovei asupra ţării sale a fost „sunetul unei noi cortine de fier care se coboară”, a readus aminite de divizarea Europei postbelice în tabere ostile conduse de SUA şi Rusia despre care se credea că este de mult uitată în cărţile de istorie, relatează AFP.
De la înfrângerea lui Hitler în 1945 şi până la căderea Zidului Berlinului în 1989, Europa a fost împărţită în două tabere, linia de demarcaţie trecând prin Germania.
Aşa-numita cortină de fier, un termen inventat de liderul britanic Winston Churchill şi rostit pe 5 martie 1946 în Missouri, separa democraţiile occidentale liberale şi capitaliste de ţările comuniste din est, fiecare făcând parte din zone de influenţă care erau în mare parte acceptate de cealaltă parte.
Dar, după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, multe din ţările componente ale URSS sau mebre ale Pactului de la Varşovia, inclusiv România, s-au îndreptat spre Occident, aderând la NATO şi la Uniunea Europeană sau cel puţin liberalizându-şi economiile şi sistemele politice, cum este cazul Ucrainai sau Moldovei.
Fostul cancelar german Angela Merkel, care a crescut în estul comunist al Germaniei, a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea de a anula această tendinţă şi de a restabili sfera de influenţă a Moscovei, relatează Yahoo News.
„Războiul de agresiune al Rusiei marchează un punct de cotitură profund în istoria europeană după încheierea Războiului Rece”, a declarat Merkel vineri.
Succesorul ei, Olaf Scholz, a calificat invazia Ucrainei drept „o încercare de a muta cu forţa graniţele în Europa”.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, l-a acuzat fără menajamente pe Putin că vrea să „reconstituie imperiul sovietic” sau cel puţin să „reafirme o sferă de influenţă”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a părut, de asemenea, să aibă în vedere impactul pe termen lung al ofensivei ruseşti atunci când a descris războiul ca fiind un „punct de cotitură în istoria Europei şi a ţării noastre”, cu „consecinţe profunde şi de durată pentru vieţile noastre”.
Faptul că Rusia va scoate „Ucraina de pe harta naţiunilor”, aşa cum se teme ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, ar prelungi dramatic graniţa pe care ţările NATO o împart cu Rusia.
Belarus va deveni un stat satelit al Rusiei, iar presiunea exercitată de Moscova în Europa centrală va creşte exponeniţat.
Franţa şi-a exprimat îngrijorarea că tancurile ruseşti ar putea intra şi în Moldova şi Georgia, alte două foste republici sovietice în care separatiştii au declarat state nerecunoscute.
Pe măsură ce tensiunile cresc, ameninţarea cu armele nucleare – un ingredient cheie al ordinii postbelice din Europa Războiului Rece – revine, de asemenea, în actualitate.
Le Drian i-a reamintit lui Putin că „alianţa atlantică este, de asemenea, o alianţă nucleară”, în timp ce liderul rus a ameninţat cu represalii „cum nu aţi mai văzut în istorie” pentru oricine intervine în războiul din Ucraina – ceea ce mulţi înţeleg că înseamnă represalii nucleare.
Atât Rusia, cât şi SUA au la dispoziţie mii de focoase nucleare, iar Franţa şi Marea Britanie se adaugă la capacităţile atomice ale Occidentului.
