Ruşii nu mai au nicio limită! Rachetă lansată la graniţa cu Moldova. Refugiaţii, aproape de a fi loviţi

Refugiații din vama Palanca, aflata la granița sudică a Republicii Moldova cu Ucraina, au trăit din nou clipe de coșmar. Atunci când au crezut că s-au îndepărtat de bombardamente și de pericol, iată că au parte de o nouă situație care îi îngrozește. O rachetă rusească le-a trecut pe deasupra capetelor, zburând la joasă înălțime.

Oamenii prezenți în vamă susține că racheta a plecat dinspre Odesa spre Starokazacie.

Incidentul a fost confirmat și de către reprezentanții Ministerului Apărării de la Chișinău. Oficialii susțin că astfel de rachete pot fi observate și auzite, însă acestea nu vizează direct teritorii din Republica Moldova.

Pentru a se asigura că situația este în permanență sub control, au fost făcute interpelări către omologii ucraineni pentru o reacție oficială. Totodată, autoritățile de la Chișinău susțin că zona este monitorizată.

Vladimir Putin a mai folosit rachete Iskander

Președintele Vladimir Putin are un arsenal considerabil de rachete de croazieră și balistice pe care le poate folosi pentru a ataca Ucraina. Acestea au început să fie lansate din momentul în care președintele rus a autorizat o „operațiune militară” în țara vecină.

Chiar dacă a precizat că cetățenii nu vor avea de suferit în acest război, ținta fiind punctele cheie, totuși vorbim despre pagube însemnate și multe persoane decedate, după ce rachetele ruse au lovit grădinițe, spitale pentru copii sau clădiri rezidențiale.

În prezent, Rusia a lansat asupra Ucrainei mai multe tipuri de rachetă de croazieră, inclusiv cu lansare de la sol.

Rusia a folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. O astfel de unitate a fost trimisă și în Siria în 2016, însă ea nu a mai fost folosită. De asemenea, Rusia a trimis cu regularitate sisteme Iskander în enclava Kaliningrad, de unde pot lovi forțe NATO din Polonia și statele baltice, dar și Finlanda sau Suedia, pe care le-a amenințat vineri cu „consecințe militare grave” dacă vor încerca să se alăture Alianței Nord-Atlantice.

Rachete Iskander au fost trimise și în Belarus, pentru „exercițiile militare” care au servit drept pretext pentru invadarea Ucrainei din nord.

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă, ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.