Țările din G7 pun tunurile pe Rusia. Nu vor recunoaște „nicio schimbare de statut în Ucraina prin forță

Țările G7 pregătesc o nouă lovitură pentru Rusia. Aceștia au anunțat că nu vor recunoaște „schimbarea de statut” în Ucraina prin forță. De asemenea, ei sunt pregătiți să vină cu un nou set măsuri, dacă Rusia nu pune capăt acestui război.

Rusia a încasat mai multe lovituri financiare din partea Occidentului, însă nimic nu pare să îi stea în cale. Războiul din Ucraina continuă, chiar dacă delegații ale celor două state se întâlnesc să discute. Având în vedere situația extrem de tensionată din teritoriu, Ţările G7 au anunțat că nu vor recunoaște nicio „schimbare de statut” în Ucraina prin forță. De asemenea, aceștia susțin că sunt gata să aplice noi sancțiuni, în cazul în care negocierile de la Belarus eșuează.

Statele Unite, Germania, Franţa, Japonia, Canada, Italia şi Marea Britanie s-au reunit prin videoconferință și au cerut Rusiei încetarea imediată a războiului din Ucraina și să își retragă trupele militare. Statele reprezintă G7, forumul țărilor industrializate.

Potrivit comunicatului transmis de preşedinţia germană a G7, cele șapte state nu vor recunoaște nicio „schimbare de statut” în Ucraina prin forță, adică noi teritorii care ar putea fi anexate. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Rusia a anexat, în 2014, peninsula Crimeea, iar înainte de atacul din Ucraina a a recunoscut independența a două republici autoproclamate de separatiștii pro-ruși din estul regiunii ucrainene Donbas.

UE închide spaţiul aerian pentru companiile ruseşti şi promite ca va livra armament Ucrainei. Între timp, Ucraina anunţă că este atacată din toate direcţiile. Ue a adoptat și o serie de sancțiuni economice drept răspuns la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Urmare a sancțiunilor, rubla s-a devalorizat cu aproape 30% faţă de dolar, după noile sancţiuni impuse de occident.

Potrivit Bloomberg News, moneda a înregistrat luni un curs de 117,81 faţă de dolarul american.

Politicieni importanţi de la Kremlin, inclusiv preşedintele, au fost serios afectaţi de sancţiuni, mai ales după ce s-a decis excluderea multor bănci ruseşti din sistemul de telecomunicaţii bancare internaţionale SWIFT. Sunt prevăzute noi sancţiuni, dacă Rusia nu renunţă la invazia asupra Ucrainei.

#ucis. Kiev #statut #lider #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.