Ce vor rușii, de fapt, de la negocierile cu ucrainenii. „Trebuie să aibă loc în tăcere”

Kremlinul refuză să-şi dezvăluie poziţia înaintea negocierilor cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.

În timp ce Kievul cere un armistiţiu ”imedat” şi o retragere a trupelor ruse, potrivit preşedinţiei ucrainene.

”Nu voi anunţa poziţiile pe care le avem, etc. Negocierile trebuie să aibă loc în tăcere”, a declarat el în conferinţa sa de presă zilnică.

”Să lăsăm negociatorii să se instaleze”, a subliniat el.

”În fiecare oră în plus de război mor cetăţeni şi militari ucraineni. Ne-am înţeles să ajungem la un acord, dar el trebuie să fie în interesul ambelor părţi”, a declarat la televiziune negociatorul rus Vladimir Medinski, un consilier al Kremlinului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis să ”demilitarizeze” şi să ”denazifice” Ucraina atunci când a lansat războiul şi a acuzat Kievul de orchestrarea unui pretins ”genocid” al rusofonilor.

Negocierile între Rusia şi Ucraina au început luni, în Belarus – primele între cele două ţări de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, lansată de Moscova, potrivit agenţiei oficiale belaruse de presă Belta.

Delegaţia rusă este condusă de către consilierul de la Kremlin Vladimir Medinski, iar delegaţia ucraineană de către Ministrul ucrainean al Apărării Oleksiï Reznikov, care i-a parte la negocieri în uniformă militară kaki.

”Vă puteţi simţi în deplină siguranţă”, le-a spus, primindu-i, ministrul belarus de Externe Vladimir Makei.

Kievul subliniază că ”problema-cheie este un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor (ruse) de pe teritoriul ucrainean”, a anunţat luni preşedinţia ucraineană.

Negocierile ruso-ucrainene au loc într-una dintre reşednţele preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, la fronrtiera belaruso-ucraineană, în regiunea Gomel, în apropiere de centrala nucelară avariată Cernobîl, care se află pe teritoriul ucrainean.

Ele au loc în timp ce ofensiva rusă, lansată la 24 februarie, se loveşte de rezistenţa armatei ucrainene, iar sancţiuni de o amploare fără precedent impuse către Occident zguduie economia rusă.

#negocieri #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.