Airbnb.org va oferi gratuit cazare pe termen scurt pentru 100.000 de refugiaţi ucraineni

Airbnb.org va oferi gratuit cazare pe termen scurt unui număr de 100.000 de refugiaţi ucraineni, informează Airbnb.org şi Airbnb, printr-un comunicat.

Şederea refugiaţilor va fi finanţată de Airbnb, Inc., donatori către Fondul pentru Refugiaţi al Airbnb.org (Airbnb.org Refugee Fund) şi prin generozitatea gazdelor ce activează prin intermediul Airbnb.org.

În cursul zilei de luni, cofondatorul şi CEO-ul Airbnb, Brian Chesky, cofondatorul Airbnb şi preşedintele Airbnb.org, Joe Gebbia, şi directorul strategic al Airbnb şi cofondator al acesteia, Nathan Blecharczyk, au trimis scrisori conducătorilor ţărilor europene, începând cu cei ai Germaniei, Ungariei, Poloniei şi României, prin care ofereau sprijinul Airbnb.org în întâmpinarea refugiaţilor ucraineni pe teritoriul acestor state, scrie Agerpres.

„Airbnb.org se angajează să faciliteze cazarea pe termen scurt a până la 100.000 de refugiaţi care fug din Ucraina, în acelaşi timp lucrând îndeaproape cu guvernele ţărilor vizate pentru a sprijini în cel mai bun mod posibil nevoile specifice din fiecare dintre aceste ţări, inclusiv prin asigurarea de spaţii de cazare pe termen mai lung. Anunţul zilei de astăzi vine să completeze eforturile şi munca continuă ale Airbnb.org – o organizaţie neguvernamentală independentă cf. 501(c)(3) dedicată facilitării şederilor temporare ale persoanelor ce traversează momente de criză – venite aşadar în sprijinul refugiaţilor şi al altor categorii de persoane dislocate din întreaga lume”, se menţionează în comunicat.

În ultimii cinci ani, Airbnb şi Airbnb.org au pus în legătură mai mult de 54.000 de refugiaţi şi azilanţi – inclusiv din Siria, Venezuela şi Afganistan – cu spaţii de cazare temporară oferite prin intermediul partenerilor Airbnb.org. Anul trecut, Airbnb.org a anunţat crearea Fondului pentru Refugiaţi şi a atras mai mult de 4.000 de donatori care să îi susţină acţiunile derulate în beneficiul refugiaţilor şi solicitanţilor de azil din întreaga lume.

„Suntem convinşi că Gazdele de pe Airbnb şi oaspeţii de peste tot din lume sunt nerăbdători să participe şi să dea o mână de ajutor în acest efort impresionant de susţinere a refugiaţilor ucraineni. În zilele următoare, Airbnb şi Airbnb.org vor împărtăşi mai multe detalii privind modul în care gazdele şi comunitatea largă pot sprijini această iniţiativă, inclusiv prin oferirea de cazare gratuită sau la preţ redus. Între timp, puteţi afla mai multe despre activitatea Airbnb.org în sensul oferirii de cât mai multe spaţii de cazare pe timp de criză prin intermediul Airbnb.org. Airbnb.org va activa direct prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale de la faţa locului care sunt responsabile cu rezervarea şi coordonarea şederilor refugiaţilor la cererea acestora, indiferent de naţionalitate, rasă, etnie sau alte moduri de identificare a lor. Întrucât Airbnb.org depune eforturi de creare a noi parteneriate în fiecare ţară, refugiaţii şi solicitanţii de azil care fug din Ucraina şi care au nevoie imediată de sprijin pot fi puşi în contact cu resursele disponibile ale Agenţiei ONU pentru Refugiaţi”, se mai menţionează în comunicat.

#refugiati ucraineni #cazare #Airbnb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.