Amnesty International denunță utilizarea de bombe cu submuniţie în Ucraina

Amnesty International a denunţat folosirea în Ucraina a unor bombe cu submuniţie care au ucis civili, inclusiv un copil, spunând că acest lucru trebuie să facă obiectul unei anchete pentru „crimă de război”..

Conform ONG-ului cu sediul la Londra, o grădiniţă unde se refugiau civili la Ohtîrka, în nord-estul Ucrainei, a fost lovită vineri dimineaţă de astfel de arme interzise în 2010 de o convenţie internaţională, pe care nici Moscova şi nici Kievul nu au semnat-o.

Trei civili, printre care şi un copil, au fost ucişi, iar un alt copil a fost rănit, a precizat Amnesty International într-un comunicat publicat duminică.

Organizaţia neguvernamentală afirmă că „atacul pare să fi fost comis de forţele ruse, care acţionau în apropiere şi care au obiceiul de a folosi arme cu submuniţie în zone populate”.

Amnesty International aduce în sprijinul acuzaţiilor sale imagini video făcute la faţa locului şi în care se văd cum arme cu submuniţie lovesc în cel puţin şapte locuri clădirea şi spaţiul din jur. ONG-ul a obţinut de asemenea 65 de fotografii şi înregistrări video suplimentare de la o sursă locală.

„Nimic nu justifică utilizarea de arme cu submuniţie în zonele populate, şi cu atât mai puţin în apropierea unei şcoli. Atacul are toate caracteristicile utilizării de către Rusia a acestei arme care loveşte la întâmplare şi care este interzisă la nivel internaţional şi arată un dispreţ flagrant pentru vieţile civililor”, a declarat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. „Este simplu: acest lucru trebuie să fie obiectul unei anchete pentru crimă de război”, a adăugat ea.

Bombele cu submuniţie pot conţine zeci de mini-bombe care se dispersează pe un perimetru vast, dar nu explodează toate, devenind mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila mult timp după un conflict.

ONG-ul Human Rights Watch şi site-ul de investigaţii Bellingcat afirmă de asemenea că au adunat probe privind utilizarea de arme cu submuniţie în zonele civile din Ucraina, după ce au intrat în posesia unor imagini şi înregistrări video.

Conform Human Rights Watch, un atac s-a produs în apropierea unui spital din Vugledar, în estul Ucrainei, la 24 februarie.

Acest atac a ucis patru civili şi a rănit zece şi a avariat un spital şi o ambulanţă.

#crima de razboi #Amnesty International #bombe cu submunitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.