ONU: Peste 500.000 de oameni au plecat din Ucraina de la începerea războiului

Peste 500.000 de persoane au trecut din Ucraina în ţările vecine de la începerea invaziei militare ruse, săptămâna trecută, a anunțat luni șeful Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), relatează Reuters. Principalele ţări spre care se îndreaptă refugiaţii ucraineni sunt Polonia, Ungaria, Republica Moldova, România şi Slovacia.

Potrivit sursei citate, în Polonia au trecut deja 281.000 de refugiaţi ucraineni. Numai duminică au intrat pe teritoriul polonez 100.000 de persoane dinspre Ucraina.

Ungaria a primit 84.586 refugiaţi, Republica Moldova peste 36.000, iar România şi Slovacia în jur de 30.000 fiecare.

În jur de 34.600 persoane au putut merge direct către alte ţări europene. Cetăţenii ucraineni beneficiază de excepţie de viză în UE şi Elveţia.

Purtătorul de cuvânt al UNHCR, Chris Melzer, a declarat că alte sute de mii de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, tranmsite digi24.ro.

Conform estimărilor ONU, este de aşteptat ca patru milioane de ucraineni să-şi părăsească ţara ca refugiaţi. Majoritatea dintre aceştia sunt femei şi copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 ani şi 60 de ani sunt obligaţi să rămână în ţară, în contextul stării de urgenţă.

#refugiati #razboi #ONU #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.