Petrolul atinge 113 dolari pe baril. Atinge cel mai înalt nivel din iunie 2014

Prețurile petrolului au crescut în ciuda noilor măsuri care vizează calmarea piețelor îngrijorate de invazia Ucrainei. Astfel, țițeiul Brent – reperul internațional pentru prețul petrolului – a atins 113 dolari pe baril, marcând cel mai înalt nivel din iunie 2014.

Prețul a crescut chiar și după ce membrii Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să elibereze 60 de milioane de barili de petrol din stocurile de urgență. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de energie din lume.

Drept urmare, îngrijorările legate de invazia Ucrainei de către Rusia au stârnit îngrijorări în rândul investitorilor că rezervele de petrol sau gaze ar putea fi afectate.

Între timp, prețul petrolului american – țițeiul West Texas Intermediate – a crescut la aproape 109 dolari pe baril.

Statele Unite și alte 30 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au convenit să elibereze petrolul în încercarea de a stabiliza piețele energetice la nivel mondial.

„Suntem pregătiți să folosim fiecare instrument disponibil pentru a limita întreruperea aprovizionării globale cu energie ca urmare a acțiunilor președintelui Vladimir Putin”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, marți.

#petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.