Un oligarh rus spune că sancțiunile împotriva miliardarilor din Rusia nu vor opri războiul început în Ucraina

Unul dintre cei mai bogați bărbați ai Rusiei a spus că impunerea de sancțiuni împotriva oligarhilor nu ar avea niciun impact asupra deciziei Moscovei de a pune capăt războiului în Ucraina, scrie BBC.

Bancherul miliardar Mihail Fridman a declarat într-o conferință de presă la Londra că războiul a fost o tragedie pentru ambele părți. Dar s-a oprit înaintea criticilor directe, spunând că remarcile personale ar putea reprezenta un risc nu doar pentru el, ci și pentru personal și colegi.

Se alătură altui om de afaceri, Oleg Deripaska, în apeluri la pace.

Cei doi bărbați sunt cei mai importanți oligarhi care au condamnat Rusia pentru invazia Ucrainei, aflată acum la a șasea zi.

Marea Britanie i-a sancționat, de asemenea, marți, pe șefii armatei din Belarus pentru rolul lor în „sprijinirea” invaziei ruse a Ucrainei.

Ministerul de Externe a declarat că armata belarusă a „sprijinit și permis invazia rusă a Ucrainei” și a sancționat, de asemenea, unele dintre firmele sale de producție de stat. Sancțiunile din Belarus sunt peste cele aplicate deja asupra Minskului de Regatul Unit din 2020, când peste 100 de persoane și organizații au fost vizate ca răspuns la alegerile frauduloase din Belarus.

Ce sancțiuni i se impun Rusiei?

Născut în Ucraina înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, Fridman a fost fondatorul celei mai mari bănci private din Rusia, Alfabank, și conduce firma de investiții LetterOne, care are interese extinse în petrol și retail.

Miliardarul a spus că sancțiunile, care îngheață unele active și impun o interdicție de călătorie, sunt nejustificate și că va lupta împotriva lor. Dar el a adăugat că sancțiunile nu vor avea, în orice caz, efectul dorit de a ajuta la frânarea Kremlinului.

„Părinții mei mi-au spus mereu: știi, pentru că ești evreu, nu poți fi în această funcție sau în acea funcție, în această universitate sau la acest job. Acum, mă confrunt cu aceeași situație aici în Occident, pentru că ești rus”.

„Problemă sensibilă”

Luni, Uniunea Europeană a impus miliardarului Fridman, care locuiește la Londra, precum și partenerului de afaceri Pyotr Aven.

Declarația UE l-a descris pe Fridman drept „un finanțator rus de top și un facilitator al cercului interior al lui Putin”.

Fridman a spus că conflictul din Ucraina ar trebui să se încheie cât mai curând posibil, dar a evitat întrebările despre condamnarea totală a acțiunilor președintelui Vladimir Putin.

„Te rog, nu mă împinge să comentez”, a spus el, adăugând că nu ar fi doar „riscul meu personal, ci și un risc pentru colegii și personalul meu”.

El a spus că companiile sale au zeci de mii de angajați în Rusia, Ucraina și Marea Britanie.

„Este o problemă foarte sensibilă. Avem zeci de parteneri și nu am dreptul să-i pun pe toți în pericol”.

La rândul său, Deripaska, care a fondat unul dintre cele mai mari grupuri industriale din Rusia, a pledat și pentru pace într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Fridman, care s-a născut în Ucraina, a spus că sancțiunile au un impact drastic asupra economiei ruse și a cerut încetarea conflictului – dar a spus că nu are nicio influență asupra acțiunilor președintelui Putin. Fondatorul Alfabank, consideră că UE îl tratează inechitabil.

#Alfabank #oligarh rus #sanctiuni #om de afaceri #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.