Un oligarh rus spune că sancțiunile împotriva miliardarilor din Rusia nu vor opri războiul început în Ucraina

02 Mart. 2022, 10:57
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2022, 10:57 // Au Bani //  MD Bani

Unul dintre cei mai bogați bărbați ai Rusiei a spus că impunerea de sancțiuni împotriva oligarhilor nu ar avea niciun impact asupra deciziei Moscovei de a pune capăt războiului în Ucraina, scrie BBC.

Bancherul miliardar Mihail Fridman a declarat într-o conferință de presă la Londra că războiul a fost o tragedie pentru ambele părți. Dar s-a oprit înaintea criticilor directe, spunând că remarcile personale ar putea reprezenta un risc nu doar pentru el, ci și pentru personal și colegi.

Se alătură altui om de afaceri, Oleg Deripaska, în apeluri la pace.

Cei doi bărbați sunt cei mai importanți oligarhi care au condamnat Rusia pentru invazia Ucrainei, aflată acum la a șasea zi.

Marea Britanie i-a sancționat, de asemenea, marți, pe șefii armatei din Belarus pentru rolul lor în „sprijinirea” invaziei ruse a Ucrainei.

Ministerul de Externe a declarat că armata belarusă a „sprijinit și permis invazia rusă a Ucrainei” și a sancționat, de asemenea, unele dintre firmele sale de producție de stat. Sancțiunile din Belarus sunt peste cele aplicate deja asupra Minskului de Regatul Unit din 2020, când peste 100 de persoane și organizații au fost vizate ca răspuns la alegerile frauduloase din Belarus.

Ce sancțiuni i se impun Rusiei?

Născut în Ucraina înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, Fridman a fost fondatorul celei mai mari bănci private din Rusia, Alfabank, și conduce firma de investiții LetterOne, care are interese extinse în petrol și retail.

Miliardarul a spus că sancțiunile, care îngheață unele active și impun o interdicție de călătorie, sunt nejustificate și că va lupta împotriva lor. Dar el a adăugat că sancțiunile nu vor avea, în orice caz, efectul dorit de a ajuta la frânarea Kremlinului.

„Părinții mei mi-au spus mereu: știi, pentru că ești evreu, nu poți fi în această funcție sau în acea funcție, în această universitate sau la acest job. Acum, mă confrunt cu aceeași situație aici în Occident, pentru că ești rus”.

„Problemă sensibilă”

Luni, Uniunea Europeană a impus miliardarului Fridman, care locuiește la Londra, precum și partenerului de afaceri Pyotr Aven.

Declarația UE l-a descris pe Fridman drept „un finanțator rus de top și un facilitator al cercului interior al lui Putin”.

Fridman a spus că conflictul din Ucraina ar trebui să se încheie cât mai curând posibil, dar a evitat întrebările despre condamnarea totală a acțiunilor președintelui Vladimir Putin.

„Te rog, nu mă împinge să comentez”, a spus el, adăugând că nu ar fi doar „riscul meu personal, ci și un risc pentru colegii și personalul meu”.

El a spus că companiile sale au zeci de mii de angajați în Rusia, Ucraina și Marea Britanie.

„Este o problemă foarte sensibilă. Avem zeci de parteneri și nu am dreptul să-i pun pe toți în pericol”.

La rândul său, Deripaska, care a fondat unul dintre cele mai mari grupuri industriale din Rusia, a pledat și pentru pace într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Fridman, care s-a născut în Ucraina, a spus că sancțiunile au un impact drastic asupra economiei ruse și a cerut încetarea conflictului – dar a spus că nu are nicio influență asupra acțiunilor președintelui Putin. Fondatorul Alfabank, consideră că UE îl tratează inechitabil.

22 Iul. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a generat până în prezent costuri de 37,5 miliarde de dolari, a declarat marți secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în fața Congresului. Oficialul a solicitat fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunilor militare, în contextul în care conflictul devine tot mai contestat pe plan intern, scrie REUTERS.

Potrivit lui Hegseth, suma de 37,5 miliarde de dolari include atât cheltuielile efectuate până acum, cât și costurile estimate până la 30 septembrie. Pentagonul nu a explicat însă metodologia de calcul. Anterior, Reuters relata că doar primele șase zile ale războiului ar fi costat administrația Trump cel puțin 11,3 miliarde de dolari.

Luna trecută, președintele Donald Trump a solicitat Congresului aproape 90 de miliarde de dolari în finanțare suplimentară, cea mai mare parte destinată operațiunilor militare împotriva Iranului. Solicitarea riscă însă să provoace un nou conflict politic înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, când republicanii încearcă să-și păstreze majoritatea în Camera Reprezentanților și Senat.

Atât congresmeni republicani, cât și democrați au criticat administrația Trump pentru lipsa de transparență privind obiectivele și evoluția războiului început pe 28 februarie, după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului.

Senatoarea democrată Patty Murray a acuzat Casa Albă că amenință cu escaladarea conflictului și cu acțiuni care ar putea constitui crime de război, inclusiv prin amenințările repetate ale lui Donald Trump la adresa infrastructurii civile iraniene.

La rândul său, senatoarea Kirsten Gillibrand a criticat mesajele contradictorii ale administrației privind evoluția conflictului, afirmând că explicațiile oferite publicului „nu se leagă”.

Șeful Statului Major Întrunit al armatei americane, generalul Dan Caine, a avertizat că războiul pune o presiune uriașă asupra bugetului Pentagonului, estimat la aproape 1.000 de miliarde de dolari, și ar putea afecta finanțarea întreținerii echipamentelor militare și investițiile în noi capabilități.

În acest context, Pete Hegseth a cerut Congresului nu doar aprobarea finanțării suplimentare de 90 de miliarde de dolari, ci și susținerea unui buget al Apărării de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027.

Între timp, armistițiul fragil dintre Statele Unite și Iran s-a prăbușit la începutul acestei luni, iar cele două părți desfășoară zilnic atacuri reciproce.

Potrivit Pentagonului, numărul militarilor americani uciși în conflict a ajuns la 18, iar aproximativ 430 au fost răniți. Dintre cei răniți după 7 iulie, 96% s-au întors deja în serviciu.

În ultimele zile, Donald Trump a amenințat că va extinde lista țintelor din Iran, incluzând instalații energetice, poduri, terminalul petrolier de pe insula Kharg și complexul subteran asociat programului nuclear, cunoscut sub numele de „Pickaxe Mountain”. Marți, liderul de la Casa Albă a declarat că armata americană va lovi această instalație „foarte curând”.