De ce vrea Putin Ucraina: controlul asupra grânarului Europei, Mării Negre, porturilor strategice şi gaze

04 Mart. 2022, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mart. 2022, 11:11 // Actual //  bani.md

Mulţi zic că invadarea Ucrainei nu are sens economic pentru Rusia, că va duce doar la colaps. Sensul poate că nu este evident pe termen scurt. Istoria şi o radiografie a economiei ucrainene arată însă că planurile lui Putin par să aibă logică, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

Dacă invazia avansează, iar războiul degenerează într-o ruptură economică totală între Occident şi Rusia, ceea ce ar însemna că statele europene nu vor mai importa petrol şi gaze ruseşti, de care acum sunt dependente, Moscova s-ar alege cu unele dintre cele mai fertile terenuri din lume. Ar avea astfel un levier de control pe una dintre cele mai importante pieţe din lume, cea a cerealelor, mai ales a grâului. Rusia este şi ea un mare producător de cereale şi grâu. Iar de grâul ucrainean ieftin depind state vulnerabile economic şi politic cum sunt cele din nordul Africii. Însă aşa cum arată acum harta invaziei ruse, agricultura ucraineană este doar unul dintre trofee.

În 2014, cele două regiuni separatiste proruse din estul Ucrainei au încercat să creeze ceea ce ele au numit Confederaţia Noua Rusie. Istoric, Noua Rusie este un teritoriu care se întindea în nordul Mării Negre şi includea sudul Ucrainei şi uneori părţi din Basarabia. Ori, sudul Ucrainei dă cea mai mare parte din recolta de grâu a ţării.

Din grâu se face pâinea, care este alimentul de bază, social, în cele mai multe dintre ţările sărace din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. Grâul este doar un exemplu, pentru că în sudul Ucrainei se produc multe alte plante alimentare şi furajere.

Ucraina a fost forţată să devină un important producător agricol mondial după 2014, când Rusia a orchestrat separarea Donbasului de restul ţării. Aceasta pentru că acele două judeţe care alcătuiesc Donbasul erau puternic industrializate. Aceste două judeţe sunt acum sub controlul ruşilor. De asemenea, atacurile armatei ruse se concentrează şi asupra Kievului, capitala, centrul puterii şi al investiţiilor, motor de creştere economică şi cel mai mare hub de business şi de dezvoltare. Kievul este de departe şi cel mai populat oraş ucrainean.

Harta direcţiilor de invazie rusă în Ucraina arată şi ceea ce pare o încercare de încercuire a Odesei, unul din centrele urbane ucrainene importante de la Marea Neagră şi port de importanţă economică şi strategică. De acolo ar urma joncţiunea Rusiei cu Transnistria. Crimeea este din 2014 sub controlul Rusiei. Simetric faţă de Odesa, în dreapta de Crimeea se află oraşul-port Mariupol, asediat de armata rusă.

Înainte de război, prin Odesa şi Mariupol pleca din Ucraina o mare parte din exporturile de cereale. În partea de est a Crimeei, armata rusă controlează aproape în totalitate regiunea litorală până în Rusia. Astfel, Rusia pare că insistă pe a tăia cu totul accesul Ucrainei la Marea Neagră. Dacă acest plan ar avea succes, o bună parte din Marea Neagră va ajunge la ruşi, ceea ce înseamnă controlul traficului naval şi al resurselor marine de gaze naturale. Una din justificările anexării Crimeei a fost şi aceea că Rusia vrea să împiedice Ucraina să devină un jucător cheie pe piaţa gazelor naturale cu ajutorul resurselor din Marea Neagră.

Dar cel mai apetisant trofeu economic pentru Rusia pare agricultura ucraineană. Pentru agricultură este nevoie de apă, iar armata rusă a ajuns până la uriaşul fluviu Nipru. De secole, Ucraina a fost cunoscută ca „grânarul Europei“, după cum scrie Atlantic Council. Acest renume este întemeiat deoarece Ucraina are un sfert din terenurile superfertile ale lumii, cernoziomul, sau pământul negru. Însă Ucraina nu şi-a atins niciodată până acum potenţialul agricol total.

Iar potenţialul este imens. Ţara are circa 42 de milioane e hectare de teren arabil, din care doar puţin peste 30 erau cultivate pe baze anuale, ceea ce ar însemna un teritoriu mai mare decât Italia. Până la invazie, lucrurile progresau. Spre exemplu, din 2000 până în 2009, an din marea criză, valoarea adăugată de agricultură la PIB a crescut de la 46% la 62%. În 2017, aproape jumătate din exporturile ucrainene erau reprezentate de produse date de agricultură. Metalurgia oferea doar 20% din exporturi. Agricultura organizată, cooperative şi companii circa 45.000 de entităţi – asigură 55% din producţie. De asemenea, peste 70% din producţia agricolă este reprezentată de cereale. Grâul este dominant, iar grâul este cultivat mai ales în sudul Ucrainei. La producţia şi exporturile de cereale, Ucraina este printre campionii lumii. Cât despre Kiev, capitala, aflată sub asaltul trupelor ruse, aceasta reprezintă 20% din PIB-ul ţării. Fabricile şi serviciile nu pot fi mutate de acolo aşa uşor.

Realitatea Live

05 Iul. 2025, 09:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 09:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la  energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO