Prețul acțiunilor au scăzut după incendiul de la centrala nucleară din Ucraina, Zaporijie

Prețurile acțiunilor au scăzut după ce a izbucnit un incendiu la centrala nucleară Zaporijie din Ucraina, cea mai mare din Europa.

Indicele acțiunilor FTSE 100 din Londra s-a deschis cu 0,6%, în timp ce indicele japonez Nikkei s-a închis cu 2,2%. Prețurile petrolului au continuat să fluctueze, țițeiul Brent vânzându-se cu 112 dolari pe baril, scrie BBC.

Incendiul a avut loc după bombardamentele trupelor ruse. Unele preocupări ale investitorilor au fost atenuate după ce oficialii au spus că siguranța fabricii a fost „securizată”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) menționează că echipamentele importante ale centralei încă funcționează.

Bombardarea a atras condamnări internaționale, președintele american Joe Biden alăturându-se președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, cerând Rusiei să înceteze bombardamentele și să permită pompierilor să acceseze locul.

În ultimele zile, invazia Ucrainei de către Rusia a trimis unde de șoc pe piețele financiare și energetice globale, în timp ce investitorii încearcă să înțeleagă implicațiile sancțiunilor și ale perturbărilor lanțului de aprovizionare.

Săptămâna aceasta, prețul țițeiului Brent – punctul de referință global al petrolului – a crescut la peste 119 de dolari pe baril la un moment dat, cel mai ridicat din mai 2012.

Costul gazelor naturale și al cărbunelui a crescut și pe piețele globale. În același timp a crescut și prețul unor mărfuri care era importate din Ucraina.

Prețul aurului, care este considerat un activ mai sigur în vremuri de incertitudine, a crescut cu 7,3% într-o lună, până la 1.938 USD pe uncie.

Rubla rusă a atins un minim record în raport cu dolarul american, deoarece țările din întreaga lume impun sancțiuni dure țării.

#centrala nucleara #incendiu #pret #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.