Prețul gazului a luat-o razna. Se tranzacționează cu 3000 USD pentru mia de metri cubi

Prețul gazului se tranzacționa la 3000 USD pentru mia de metri cubi la bursa londoneză ICE în dimineața zilei de 7 martie.

La hub-ul TTF prețul metanului cu livrarea pentru luna aprilie se cifra la 2366,8 USD pentru mia de metri cubi. Cotațiile au crescut cu 600 USD în doar o oră. Astfel, prețul maxim a constituit 3009,3 USD pentru mia de metri cubi, cu 38,7% mai mare față de cotația de vineri 3 martie când metanul a costat 2170,2 USD.

Prețul ridicat la gazele naturale va avea impact și pentru Republica Moldova, în condițiile în care pe perioada de iarnă 30% din cost este prețul spot, iar 70% prețul petrolului. Or, în prezent asistăm și scumpirea aurului negru care a ajuns la 140 USD pentru un baril.

La 1 martie, Molodvagaz a anunțat că prețul de achiziție calculat preventiv al gazelor naturale, furnizate de SAP „Gazprom” către SA „Moldovagaz”, va constitui, în luna martie 2022, 547,26 dolari SUA pentru mia de metri cubi cu 16 dolari mai puțin față de prețul din februarie.

În data de 28 ianuarie, ANRE a aprobat tarifele la gazele naturale livrate populației. Reglementatorul a majorat tarifele cu 37%, la 15,18 lei metrul cub pentru populație.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.