Război energetic NATO-Rusia. Restricţionarea gazului şi petrolului din Rusia va duce la scumpiri. Moldova prinsă în menghinea

SUA, Marea Britanie şi UE au anunţat că vor restricţiona importurile de petrol din Rusia. Măsura a venit după ce Rusia a avertizat că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către ţările europene dacă vor continua sancţiunile.

Preşedinţia Statelor Unite a anunţat interzicerea completă a importurilor de petrol, gaze şi cărbune din Rusia după ce Ucraina a cerut extinderea sancţiunilor. Regatul Unit urmează să elimine treptat petrolul rusesc până la sfârşitul anului, iar UE îşi reduce importurile cu două treimi.

Guvernul Marii Britanii spune că acest lucru le oferă suficient timp pentru a găsi surse alternative de energie. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că renunţarea la petrolul rusesc ar duce la „consecinţe catastrofale pentru piaţa globală”, transmite BBC.

Preţurile petrolului şi gazelor au crescut deja brusc şi ar putea creşte şi mai mult dacă Rusia va opri exporturile.

Rusia este al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, după SUA şi Arabia Saudită.

Din aproximativ cinci milioane de barili de ţiţei pe care îi exportă în fiecare zi, mai mult de jumătate din aceştia merg către Europa. SUA sunt mai puţin dependente, aproximativ 3% din petrol importat provenind din Rusia în 2020.

Gazul rusesc reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE. Dacă furnizarea de gaz ar înceta, Italia şi Germania ar fi deosebit de vulnerabile.

Europa ar putea apela la exportatorii de gaze existenţi, cum ar fi Qatar – sau Algeria şi Nigeria, dar există obstacole practice pentru extinderea rapidă a producţiei.

Rusia furnizează doar aproximativ 5% din livrările de gaze ale Regatului Unit, iar SUA nu importă deloc gaz rusesc.

Cu toate acestea, preţurile din Marea Britanie şi SUA sunt încă în creştere semnificativă din cauza efectului secundar al penuriei de aprovizionare.

Grupul de reflecţie Bruegel prezice că, dacă Rusia ar opri livrările de gaz către Europa, atunci Europa ar putea importa mai mult gaz natural lichefiat din SUA.

„Implementarea surselor regenerabile necesită timp, aşa că, pe termen scurt, aceasta nu este o soluţie”, spune analistul de cercetare Simone Tagliapietra.

„Deci, pentru iarna viitoare – ceea ce poate face diferenţa este schimbarea combustibilului, cum ar fi deschiderea centralelor electrice pe cărbune, aşa cum intenţionează să facă Italia şi Germania în caz de urgenţă”.

Consumatorii se vor confrunta cu o creştere a facturilor la energie şi la combustibil ca urmare a acestui război.

În Marea Britanie, facturile de energie ale gospodăriilor au fost ţinute sub control prin plafonarea preţului energiei.

În republica Moldova valul scumpirilor la carburanți se vede la panoul benzinăriilor. În fiecare zi atinge noi recorduri. Un litru de benzină a ajuns să coste 25,69 lei, iar motorina – 23,11 lei.

În ceea ce privește prețul la gaz, spotul a depășit săptămâna aceasta 3000 USD pentru mia de metri cubi. Or, formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers. Urmare a prețului în ascensiunea a prețului la gaz nu este exclus ca tarifele pentru populație să mai crească. În prezent, metrul cub de gaz este de 15,18 lei, însă autoritățile compensează primii 150 de metri cubi.

#gaz #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.