Un start-up ce permite deţinerea parţială a bunurilor de lux, a ridicat o finanţare în valoare de circa 900.000 de euro

Start-up-ul Konvi, care a dezvoltat o platformă ce permite tranzacţionarea şi deţinerea parţială a bunurilor de lux, precum ceasuri, vinuri sau obiecte de artă, lansată la începutul anului 2021, a ridicat o finanţare pre-seed în valoare de aproximativ 900.000 de euro, pentru a face accesibile activele alternative în zona de retail, potrivit unui anunţ publicat de companie pe pagina personală de LinkedIn, scrie ZF.

Printre cei interesați de investițiile în start-up se numără companii din industria tech precum Snap şi Shopify, dar și investitori angels. De asemenea, a investit și jucătorul american APX.

„A fost o decizie uşoară să investestim în Konvi. Ei au construit o platformă centrată pe utilizator, care democratizează investiţiile în active alternative de mare valoare într-o manieră aprobată şi reglementată. Când vă gândiţi la câte clase diferite de active fizice se poate extinde acest lucru, să nu mai vorbim apoi de adăugarea bunurilor virtuale (NFT), deci dimensiunea lor potenţială a pieţei este incredibil de interesantă”, a spus Claire Valoti, reprezentant al companiei Snap Inc.

Start-up-ul Konvi, cu sediul la Berlin, a fost lansat în 2021 de o echipă formată din trei fondatori printre care și românca Ioana Surdu-Bob, Lena Sonnen şi Eran Peer.

#bunuri de lux #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan susține că rezultatele recente ale testelor PISA confirmă existența unui decalaj între elevii care învață în școlile mici și cei din instituțiile de învățământ mari și afirmă că reforma educației trebuie continuată, chiar dacă presupune transportarea copiilor către școli mai bine dotate.

Potrivit premierului, Republica Moldova a înregistrat evoluții pozitive la științe, unde rezultatele au crescut cu cinci puncte. Tofan consideră că avansul arată efectele investițiilor făcute în laboratoare de chimie, fizică și alte domenii ale științelor exacte.

În același timp, rezultatele la matematică și lectură au scăzut. Premierul a evidențiat însă performanțele la competențele digitale, unde, potrivit acestuia, elevii din Republica Moldova au obținut rezultate mai bune decât cei din România, Bulgaria și Georgia.

Șeful Guvernului afirmă că cea mai îngrijorătoare diferență este însă cea dintre școlile mici și cele mari. La științe, 59% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în școlile mari. La matematică, ponderea este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură — 65% față de 32%.

„Cel mai mare decalaj pe care-l putem vedea în aceste rezultate ține de rezultatele dintre școlile mari și școlile mai mici”, a declarat Tofan.

Premierul i-a criticat pe politicienii care se opun reorganizării școlilor mici, acuzându-i de populism și de faptul că încearcă să păstreze copiii în instituții cu resurse și cadre didactice insuficiente.

„Soarta copiilor nu e subiect de speculație politică. Noi trebuie să continuăm reformele educației, cât de complicată nu ar fi, și să ne asumăm curajul ca cât mai mulți dintre copiii noștri să învețe în școli bine dotate. Și, de obicei, astea sunt școli mari. Chiar dacă trebuie să ia autobuzul și să meargă mai departe”, a spus premierul.

Tofan a cerut opoziției „să termine cu acest populism”, afirmând că acesta frânează reformele importante din sistemul educațional.

Totodată, premierul a amintit de programul prin care statul acordă câte 1.000 de lei lunar părinților care acceptă să-și transfere copiii din școli mici în instituții de învățământ mai mari.