Prețurile la alimente ar putea crește cu 20% din cauza războiului

Războiul din Ucraina va avea un impact considerabil asupra prețului la alimente. Potrivit Agenției ONU pentru alimente, produsele alimentare s-ar putea scumpi cu 8% – 20%, transmite BBC.

Conform unei previziuni realizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Ucraina ar putea să nu mai poată recolta unele culturi agricole din cauza războiului. De asemenea, incertitudine în jurul exporturilor de alimente rusești ar putea influența creșterea preșurilor.

Potrivit analizei, 20-30% din culturile obișnuite de cereale precum porumbul, floarea soarelui nu vor mai putea fi cultivate în Ucraina sau vor rămâne nerecoltate. În același timp, Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, iar Ucraina este al cincilea ca mărime.

Împreună, Rusia și Ucraina furnizează 19% din oferta mondială de orz, 14% din grâu și 4% din porumb, reprezentând mai mult de o treime din exporturile globale de cereale.

De asemenea, se așteaptă ca conflictul să declanșeze o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu foametea din întreaga lume cu opt până la 12 milioane de persoane în 2022-2023, a declarat agenția de presă Reuters.

#scumpire #produse alimentare #pret #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.