Cum se va încheia războiul din Ucraina: 5 scenarii posibile puse pe masă de analiştii militari şi politici

O victorie totală a Rusiei, cu răsturnarea lui Zelenski? O lovitură de stat la Kremlin care îl înlătură pe Putin? Un război total între NATO şi Rusia? Iată scenariile posibile, potrivit analiştilor, la două săptămâni de la declanşarea „operaţiunii speciale” a lui Putin în Ucraina, scrie Financial Times.

„Operaţiunea” s-a dovedit a fi mult mai dură decât se aştepta liderul rus. Punând cap la cap ipotezele predominante în rândul experţilor din fiecare sector – adunate aici de Financial Times – pot fi formulate 5 scenarii.

1. Victoria totală a Rusiei şi răsturnarea lui Zelenski

În ciuda dificultăţilor enorme întâmpinate de ruşi, victoria lor completă este încă considerată ipoteza cea mai probabilă. Chiar şi în acest scenariu optimist pentru el, însă, Putin ar plăti un preţ mare în ceea ce priveşte pierderile militare şi economice, reputaţia aparatului său de apărare, consensul intern şi relaţiile internaţionale. Nu este deloc exclus să urmărească o victorie „totală”, cu răsturnarea guvernului lui Volodimir Zelenski, posibila ucidere a preşedintelui, instalarea unui regim-marionetă şi naşterea unui guvern ucrainean în exil. Dar şi în acest caz, ar trebui să facă faţă unei rezistenţe lungi.

2.Victoria parţială a Rusiei, împărţirea Ucrainei, guvernul Zelenski în Occident

Zelenski a respins până acum orice ofertă americană de evacuare de la Kiev, iar cu această decizie probabil că a salvat, dacă nu integritatea Ucrainei, însăşi ideea unei naţiuni ucrainene independente. Dar, în cancelariile aliate rămâne puternică ipoteza retragerii sale în Vest. Strategia militară a Rusiei, cu atacurile concentrate la Nord, Est, Sud şi Kiev, pare să confirme această direcţie. Ceea ce ar duce la o Ucraina pro-rusă în Est şi o Ucraina pro-occidentală în Vest, având ca şi capitală oraşul Lvov. Putin ar avea astfel „tamponul” pe care şi-l doreşte între el şi Occident.

3. Acord negociat: Nimeni nu primeşte totul

Până în prezent, Ucraina părea deschisă la concesii privind zonele pe care nu le controla din 2014, Crimeea (anexată deja de ruşi) şi zonele din Donbass prezidate de separatişti pro-ruşi (republicile Doneţk şi Lugansk). În schimb, a exclus cu fermitate posibilitatea de a accepta propria demilitarizare, o declaraţie de neutralitate permanentă care să fie inclusă în Constituţie.

4. Retragerea Rusiei şi răsturnarea lui Putin

Este cel mai optimist scenariu. După 22 de ani de putere necontestată, impasul militar şi nemulţumirea generală cauzate de sancţiuni ar putea duce elitele şi aparatele militare să se revolte, iar populaţia – la proteste în masă. Prea multă speranţă ar fi însă o greşeală, pentru că stăpânirea liderului este încă fermă.

5. Un război între NATO şi Rusia

Chiar şi cel mai catastrofal rezultat nu poate fi încă exclus. O reacţie rusă poate fi declanşată de diverse mişcări occidentale, de la trimiterea de arme la Kiev până la sancţiuni. Până acum, NATO a avut grijă să sublinieze că nu alianţa ca atare îi aprovizionează pe ucraineni şi a refuzat cererile repetate ale acestora pentru o zonă interzisă de zbor, care ar duce instantaneu la ciocniri cu ruşii. Dar nu au lipsit avertismentele reciproce: ruşii au precizat clar că trimiterea polonezilor la Kiev ar deschide „un scenariu foarte nedorit şi potenţial periculos”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns că atacurile asupra liniilor de aprovizionare occidentale din Ucraina vor escalada.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, consideră exagerată acordarea tichetelor de masă angajaților din sectorul public sau companiilor de stat care încasează salarii de peste 100 000 de lei lunar.

Întrebată, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, despre situațiile în care persoane cu remunerații de aproximativ 140.000 de lei pe lună primesc suplimentar și tichete de masă, ministra Finanțelor a spus că astfel de plăți nu sunt necesare.

„Eu tot cred că sunt exagerate. Cred că o remunerație de 100.000 de lei îți permite să-ți acoperi cheltuielile”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a reiterat ulterior că, în opinia sa, asemenea beneficii nu se justifică în cazul persoanelor cu venituri foarte mari.

„După mine, aceste plăți nu sunt necesare”, a spus Belous, care a precizat că este „rezonabilă” obiecția privind acordarea tichetelor de masă persoanelor cu salarii de peste 100.000 de lei.

Subiectul este relevant inclusiv în contextul remunerațiilor acordate conducerii unor companii de stat. De exemplu, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul unei medii de circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile aferente funcției de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an.

Eugeniu Buzatu conduce Energocom din decembrie 2024. Compania a solicitat în acest an Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului reglementat la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.