Cum se va încheia războiul din Ucraina: 5 scenarii posibile puse pe masă de analiştii militari şi politici

O victorie totală a Rusiei, cu răsturnarea lui Zelenski? O lovitură de stat la Kremlin care îl înlătură pe Putin? Un război total între NATO şi Rusia? Iată scenariile posibile, potrivit analiştilor, la două săptămâni de la declanşarea „operaţiunii speciale” a lui Putin în Ucraina, scrie Financial Times.

„Operaţiunea” s-a dovedit a fi mult mai dură decât se aştepta liderul rus. Punând cap la cap ipotezele predominante în rândul experţilor din fiecare sector – adunate aici de Financial Times – pot fi formulate 5 scenarii.

1. Victoria totală a Rusiei şi răsturnarea lui Zelenski

În ciuda dificultăţilor enorme întâmpinate de ruşi, victoria lor completă este încă considerată ipoteza cea mai probabilă. Chiar şi în acest scenariu optimist pentru el, însă, Putin ar plăti un preţ mare în ceea ce priveşte pierderile militare şi economice, reputaţia aparatului său de apărare, consensul intern şi relaţiile internaţionale. Nu este deloc exclus să urmărească o victorie „totală”, cu răsturnarea guvernului lui Volodimir Zelenski, posibila ucidere a preşedintelui, instalarea unui regim-marionetă şi naşterea unui guvern ucrainean în exil. Dar şi în acest caz, ar trebui să facă faţă unei rezistenţe lungi.

2.Victoria parţială a Rusiei, împărţirea Ucrainei, guvernul Zelenski în Occident

Zelenski a respins până acum orice ofertă americană de evacuare de la Kiev, iar cu această decizie probabil că a salvat, dacă nu integritatea Ucrainei, însăşi ideea unei naţiuni ucrainene independente. Dar, în cancelariile aliate rămâne puternică ipoteza retragerii sale în Vest. Strategia militară a Rusiei, cu atacurile concentrate la Nord, Est, Sud şi Kiev, pare să confirme această direcţie. Ceea ce ar duce la o Ucraina pro-rusă în Est şi o Ucraina pro-occidentală în Vest, având ca şi capitală oraşul Lvov. Putin ar avea astfel „tamponul” pe care şi-l doreşte între el şi Occident.

3. Acord negociat: Nimeni nu primeşte totul

Până în prezent, Ucraina părea deschisă la concesii privind zonele pe care nu le controla din 2014, Crimeea (anexată deja de ruşi) şi zonele din Donbass prezidate de separatişti pro-ruşi (republicile Doneţk şi Lugansk). În schimb, a exclus cu fermitate posibilitatea de a accepta propria demilitarizare, o declaraţie de neutralitate permanentă care să fie inclusă în Constituţie.

4. Retragerea Rusiei şi răsturnarea lui Putin

Este cel mai optimist scenariu. După 22 de ani de putere necontestată, impasul militar şi nemulţumirea generală cauzate de sancţiuni ar putea duce elitele şi aparatele militare să se revolte, iar populaţia – la proteste în masă. Prea multă speranţă ar fi însă o greşeală, pentru că stăpânirea liderului este încă fermă.

5. Un război între NATO şi Rusia

Chiar şi cel mai catastrofal rezultat nu poate fi încă exclus. O reacţie rusă poate fi declanşată de diverse mişcări occidentale, de la trimiterea de arme la Kiev până la sancţiuni. Până acum, NATO a avut grijă să sublinieze că nu alianţa ca atare îi aprovizionează pe ucraineni şi a refuzat cererile repetate ale acestora pentru o zonă interzisă de zbor, care ar duce instantaneu la ciocniri cu ruşii. Dar nu au lipsit avertismentele reciproce: ruşii au precizat clar că trimiterea polonezilor la Kiev ar deschide „un scenariu foarte nedorit şi potenţial periculos”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns că atacurile asupra liniilor de aprovizionare occidentale din Ucraina vor escalada.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.