A murit un mit - tancurile ruseşti T-90 pot fi distruse cu uşurinţă, mulţumită Sfântului Javeline

În timpul invaziei ruseşti a Ucrainei din 2022, tancurile T-90 nu doar că s-au împotmolit în noroi, dar s-au confruntat cu rachete antitanc moderne, cum ar fi sfântul Javelin FGM-148 de producţie americană şi tunurile NLAW de producţie anglo-suedeză.

Tanc de luptă din a treia generaţie, conceput de Kartsev-Venediktov şi produs de Uralvagonzavod care a intrat în serviciul armatei ruse din anul 1993, era de fapt o variantă modernă a tancului sovietic T-72B şi prezenta multe caracteristici similare cu T-80U.

T-90 foloseşte un tun principal 2A46 cu ţeava de 125 mm, dispune de un motor performant şi un sistem de vedere pe timp de noapte bazat pe imagini termice. Măsurile de protecţie includ blindajul reactiv Kontakt-5 ERA, sistem de avertizare la iluminarea laser, camuflaj Nakidka, un sistem EMT-7 de generare a pulsurilor electromagnetice pentru distrugerea minelor magnetice şi un sistem Ştora de bruiere a rachetelor antitanc cu infraroşii.Blindajul său este un amestec de oţel-compozit-reactiv APFSDS. Armamentul său principal constă din tunul 2A46M de 125 mm cu 43 de cartuşe, iar armamentul său secundar este compus din mitraliera Kord de 12,7 mm şi mitraliera PKMT de 7,62 mm.Motorul său este un V-84MS de 12 cilindri de tip Diesel. Raza sa de operare este de 500 km şi poate atinge viteza maximă de 70 km/oră.

A fost utilizat până acum în Războiul din Daghestan, Războiul Civil Sirian, Războiul în Donbas şi în Războiul din Nagorno-Karabah, şi acum în invadarea Ucrainei. Fiecare exemplar costă 4,25 milioane de dolari. Până azi au fost construite 8.500 de exemplare.India deţine 1000 de exemplare. Algeria, Armenia, Irak, Siria, Turkeminstan, Uganda şi Vietnam au câteva exemplare de fiecare. Egiptul urma să achiziţioneze anul acesta vreo 200 de exemplare.

Într-o filmare, T-90 a fost lovit de trei ori cu rachete anti-tanc de către rebelii sirieni ce luptau împotriva dictatorului Bashar al-Assad, susţinut de dictatorul rus Vladimir Putin.

T-90 a rezistat şi arăta ca şi cum nu a fost lovit, deşi au fost câteva tancuri T-90 avariate în Siria.

Знищений Т-90 рашистів. pic.twitter.com/MgK0lLyPlV

— Промисловий Портал (@ua_industrial) March 13, 2022

#tacnc #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.