A murit un mit – tancurile ruseşti T-90 pot fi distruse cu uşurinţă, mulţumită Sfântului Javeline

În timpul invaziei ruseşti a Ucrainei din 2022, tancurile T-90 nu doar că s-au împotmolit în noroi, dar s-au confruntat cu rachete antitanc moderne, cum ar fi sfântul Javelin FGM-148 de producţie americană şi tunurile NLAW de producţie anglo-suedeză.

Tanc de luptă din a treia generaţie, conceput de Kartsev-Venediktov şi produs de Uralvagonzavod care a intrat în serviciul armatei ruse din anul 1993, era de fapt o variantă modernă a tancului sovietic T-72B şi prezenta multe caracteristici similare cu T-80U.

T-90 foloseşte un tun principal 2A46 cu ţeava de 125 mm, dispune de un motor performant şi un sistem de vedere pe timp de noapte bazat pe imagini termice. Măsurile de protecţie includ blindajul reactiv Kontakt-5 ERA, sistem de avertizare la iluminarea laser, camuflaj Nakidka, un sistem EMT-7 de generare a pulsurilor electromagnetice pentru distrugerea minelor magnetice şi un sistem Ştora de bruiere a rachetelor antitanc cu infraroşii.Blindajul său este un amestec de oţel-compozit-reactiv APFSDS. Armamentul său principal constă din tunul 2A46M de 125 mm cu 43 de cartuşe, iar armamentul său secundar este compus din mitraliera Kord de 12,7 mm şi mitraliera PKMT de 7,62 mm.Motorul său este un V-84MS de 12 cilindri de tip Diesel. Raza sa de operare este de 500 km şi poate atinge viteza maximă de 70 km/oră.

A fost utilizat până acum în Războiul din Daghestan, Războiul Civil Sirian, Războiul în Donbas şi în Războiul din Nagorno-Karabah, şi acum în invadarea Ucrainei. Fiecare exemplar costă 4,25 milioane de dolari. Până azi au fost construite 8.500 de exemplare.India deţine 1000 de exemplare. Algeria, Armenia, Irak, Siria, Turkeminstan, Uganda şi Vietnam au câteva exemplare de fiecare. Egiptul urma să achiziţioneze anul acesta vreo 200 de exemplare.

Într-o filmare, T-90 a fost lovit de trei ori cu rachete anti-tanc de către rebelii sirieni ce luptau împotriva dictatorului Bashar al-Assad, susţinut de dictatorul rus Vladimir Putin.

T-90 a rezistat şi arăta ca şi cum nu a fost lovit, deşi au fost câteva tancuri T-90 avariate în Siria.

https://twitter.com/ua_industrial/status/1503062203179614216?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1503062203179614216%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.mediafax.ro%2Fexterne%2Fa-murit-un-mit-tancurile-rusesti-t-90-pot-fi-distruse-cu-usurinta-multumita-sfantului-javeline-20627585

#tacnc #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi