The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

16 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2022, 11:52 // Actual //  bani.md

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

19 Iun. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 14:44 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova granturi suplimentare în valoare totală de 13,5 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii medicale și educaționale, în cadrul unor proiecte menite să apropie țara de standardele europene.

Astfel, UE va oferi un grant adițional de 10 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor publice de importanță națională și creșterea eficienței energetice a acestora.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a declarat că investițiile vor avea un impact direct asupra cetățenilor.

„Sprijinul UE generează beneficii tangibile pentru oamenii din întreaga Republică Moldova. Instituțiile medicale mai eficiente energetic oferă condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, reduc costurile pentru energie și contribuie la îmbunătățirea serviciilor medicale. Dincolo de sprijinul financiar oferit, această investiție reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și parcursul său către un viitor mai verde și mai rezilient”, a afirmat ambasadoarea.

În paralel, Uniunea Europeană va contribui cu încă 3,5 milioane de euro la un amplu program de modernizare a infrastructurii educaționale din Republica Moldova, cu o valoare totală de 51,5 milioane de euro.

Proiectul este finanțat printr-un grant european de 3,5 milioane de euro, un împrumut de 40 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții și o contribuție de 8 milioane de euro din partea Republicii Moldova, susținută prin Planul de Creștere pentru Moldova.

Potrivit autorităților, investițiile vor fi utilizate pentru alinierea infrastructurii educaționale la standardele Uniunii Europene și pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu în instituțiile de învățământ din țară.

„Educația este una dintre cele mai importante investiții pe care o țară le poate face în viitorul său. Prin sprijinirea modernizării școlilor din întreaga Republică Moldova, investim în tineri, în comunități mai puternice și în viitorul european al Moldovei. Planul de Creștere pentru Moldova este conceput pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor, iar acest proiect este un exemplu clar al modului în care acest angajament este pus în practică”, a declarat Iwona Piórko.