The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

16 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2022, 11:52 // Actual //  bani.md

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!