Apartamente „de lux” la preț minim! Chișinăul rămâne ieftin pe harta Europei

Apartamentele din Chișinău rămân printre cele mai accesibile din Europa, potrivit datelor Global Property, care vizează perioada aprilie 2025 – ianuarie 2026. În capitala Republicii Moldova, prețul mediu este de 1.720 de euro pe metru pătrat, nivel mult mai mic comparativ cu majoritatea capitalelor europene.

Prin comparație, în București, prețul mediu al apartamentelor este de 1.910 euro metrul pătrat, iar în Sofia – 2.310 euro metrul pătrat. Diferențe se observă și față de capitalele din Europa Centrală și de Est, precum Budapesta (3.061 euro metrul pătrat) sau Varșovia (3.877 euro metrul pătrat).

La polul opus, cele mai ridicate prețuri sunt înregistrate în Monaco, unde metrul pătrat ajunge la 51.967 de euro, urmat de Luxembourg cu 11.095 euro metrul pătrat, Paris – 9.678 euro metrul pătrat, Amsterdam – 9.171 euro metrul pătrat și Londra – 8.466 euro metrul pătrat.

Chiar și comparativ cu orașe importante din regiune, Chișinăul se menține în zona inferioară a clasamentului. În Belgrad, apartamentele costă în medie 3.341 euro/m², în Praga – 5.923 euro metrul pătrat, iar în Berlin – 5.379 euro metrul pătrat.

Datele Global Property arată că, deși prețurile la apartamente în Chișinău au crescut în ultimii ani, capitala Republicii Moldova rămâne una dintre cele mai accesibile piețe imobiliare urbane din Europa, atât în raport cu statele din regiune, cât și cu marile capitale vest-europene.

#imobil #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie